România a creat 119.531 de firme în 2024, dar aproape toate au sub cinci angajați

România a înregistrat în 2024 o rată a natalității întreprinderilor de 11,6%, peste media Uniunii Europene de 10,4%, potrivit unei analize publicate de cursdeguvernare.ro. În același an au apărut 119.531 de firme noi, iar numărul preliminar al celor desființate a fost de 80.639, ceea ce a lăsat un sold pozitiv de 38.892 de companii.

Rata mortalității întreprinderilor românești a fost de 7,82%, sub media europeană de 9,2%. Diferența dintre natalitate și mortalitate a ajuns astfel la 3,78 puncte procentuale în România, de trei ori mai mare decât media de 1,2 puncte procentuale înregistrată la nivelul Uniunii Europene, scrie sursa citată.

Natalitatea firmelor românești depășește media europeană

Datele arată că economia românească produce antreprenori mai repede decât se închid afacerile, un fenomen descris direct de economiștii Băncii Transilvania, citați de cursdeguvernare.ro. „România creează firme noi mai repede decât media UE și le pierde mai încet”, arată aceștia, subliniind că dinamismul antreprenorial trebuie susținut prin măsuri care să le permită companiilor să supraviețuiască și să se dezvolte.

Problema reală nu stă în numărul firmelor, ci în mărimea lor încă de la înființare. Din totalul de 119.531 de companii create în 2024, 66.514, adică 55,6%, nu aveau niciun salariat. Alte 50.722 de firme, reprezentând 42,4% din total, aveau între unu și patru angajați. Împreună, cele două categorii au însumat aproape 98% din toate întreprinderile nou-apărute în economie, potrivit analizei.

Firmele fără salariați au avut cea mai mare rată de natalitate, de 13,87%, dar și cea mai mare rată de mortalitate, de 12,02%. Pentru companiile cu unu până la patru angajați, indicatorii au fost de 11,43% la natalitate și 4,96% la mortalitate. În categoria firmelor ceva mai consistente, cu cinci până la nouă salariați, rata natalității a scăzut la 2,75%, iar cea a mortalității la 1,25%, arată cifrele citate de sursă.

Problema reală: anvergura redusă a companiilor noi

Economiștii Băncii Transilvania identifică mai multe bariere care împiedică firmele mici să crească: costurile și complexitatea angajării de personal, accesul limitat la finanțare, dimensiunea redusă a piețelor disponibile și densitatea scăzută a ecosistemului de sprijin pentru antreprenori, potrivit cursdeguvernare.ro.

Fenomenul descris nu este nou pentru economia românească. Un studiu al Fundației Romanian Business Leaders, realizat de economistul Iancu Guda și citat de start-up.ro, arată că doar 22% dintre firmele înființate în România reușesc să supraviețuiască 15 ani de activitate. Potrivit aceleiași analize, doar 5 din 1.000 de companii depășesc pragul de un milion de euro cifră de afaceri, iar circa două treimi dintre firmele active sunt considerate „de subzistență”, cu venituri sub 100.000 de euro și cel mult doi angajați.

„Nu avem o problemă de natalitate a firmelor românești. Cifrele ne arată o efervescență extraordinară – avem o rată de înființare a firmelor de peste 11% pe an, peste media UE”, a declarat Iancu Guda, potrivit start-up.ro.

Consecința acestei structuri se vede și în economia în ansamblu. O altă analiză publicată de cursdeguvernare.ro, bazată tot pe datele economiștilor Băncii Transilvania, arată că peste 99% dintre întreprinderile românești au mai puțin de 50 de persoane ocupate. În același timp, doar 1.684 de companii mari generează peste 46% din valoarea adăugată a economiei. Firmele mici, cu cel mult 49 de angajați, asigurau 50,7% din ocuparea totală, dar contribuiau cu doar 36,4% la valoarea adăugată, un procent mult sub media europeană de 35% pentru aceeași categorie.

Companiile mijlocii rămân, de asemenea, puține la număr în România, comparativ cu alte state membre. O întreprindere mijlocie autohtonă avea în medie aproximativ 103 persoane ocupate, cu o valoare adăugată per persoană de 33.500 de euro, cu aproape 47% peste productivitatea firmelor micro și mici, dar încă departe de nivelul companiilor mari, potrivit aceleiași surse.

Diferența dintre viteza de înființare a firmelor și capacitatea lor de a crește ridică o întrebare pentru economia românească: dacă efervescența antreprenorială, vizibilă în cifrele de natalitate, se poate transforma în timp într-un număr mai mare de companii cu anvergură reală, capabile să genereze locuri de muncă stabile și valoare adăugată comparabilă cu media europeană.