România a pierdut 60.000 de salariați într-un an, arată datele INS pentru august 2026

România avea 5,092 milioane de salariați în august 2026, cu aproximativ 60.000 mai puțini decât în august 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică și preluate de Economedia. Scăderea reprezintă 1,1% din totalul efectivului de salariați la nivel național.

Reprezentanții INS au explicat, la solicitarea Economedia, cauzele acestei evoluții. „Scăderea efectivului de salariați cu circa 60.000 a fost determinată, în principal, de disponibilizările de personal, restrângerea/încetarea activității unor agenţi economici, reducerile de personal și limitarea angajărilor în unităţile din sectorul public”, au transmis reprezentanții instituției.

Instituția leagă fenomenul de contextul economic general din acest an. România are cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană, de 6,6%, potrivit datelor publicate recent de INS. PIB-ul stagnează, iar consumul populației se reduce. „Toate au contribuit”, au sintetizat reprezentanții INS, referindu-se la factorii care au dus la scăderea numărului de salariați.

Salariile reale au scăzut, de asemenea, în această perioadă. Câștigul salarial mediu net a fost de 5.688 de lei în august 2026, cu 5,6% mai mare decât în august 2025, dar sub rata inflației. Indicele câștigului salarial real a fost de 99,5% față de același interval al anului trecut, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a salariului mediu s-a redus cu aproximativ 0,5% într-un an, potrivit datelor INS citate de mai multe publicații economice.

Industria și administrația publică, cele mai afectate sectoare

Cea mai amplă reducere a numărului de salariați s-a înregistrat în industrie. Sectorul a pierdut aproximativ 44.000 de angajați într-un an, de la 1,253 milioane în august 2025 la 1,209 milioane în august 2026, conform datelor INS.

Administrația publică și apărarea, inclusiv asigurările sociale din sistemul public, au pierdut 10.200 de salariați. Scăderea reflectă limitarea angajărilor în sectorul public, menționată de INS printre cauzele declinului general.

Activitățile de spectacole, culturale, sportive și recreative au mai pierdut 8.400 de salariați în același interval. Sunt domenii sensibile la reducerea consumului și la scăderea bugetelor disponibile pentru servicii neesențiale.

Declinul din industrie e confirmat și de alte semnale din economie. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a înregistrat 10.451 de persoane disponibilizate efectiv prin concedieri colective în primele opt luni din 2026, cu 2.200 mai multe decât în perioada similară a anului trecut, o creștere de aproximativ 26,7%. Cifra a fost sintetizată la solicitarea Economedia.

Până la finalul lunii august, 208 agenți economici notificaseră intenția de a efectua disponibilizări colective pentru un număr estimat de 22.146 de persoane, conform acelorași date ANOFM. Nu toate intențiile se transformă în concedieri efective, pentru că unii angajatori renunță la o parte din reduceri, iar alți angajați vizați îndeplinesc condițiile de pensionare între timp.

Industria auto a fost unul dintre sectoarele cele mai afectate de disponibilizări colective în acest an. Falimentul șantierului naval Damen din Mangalia a dus singur la 1.011 salariați vizați de proceduri de concediere, un caz care a cântărit mult în statistica națională.

Construcțiile, singurul sector cu angajări nete în ultimul an

Spre deosebire de industrie, Construcțiile au fost singurul sector cu o creștere semnificativă a numărului de salariați. Domeniul a adăugat 6.900 de angajați în august 2026 față de aceeași lună a anului trecut, cea mai mare creștere dintre toate sectoarele analizate de INS.

Alte domenii cu evoluție pozitivă au fost transportul și depozitarea, cu un plus de 5.100 de salariați, și activitățile de servicii administrative și suport, cu 2.500 de angajați în plus. Alte activități de servicii au adăugat 3.900 de salariați în aceeași perioadă.

Totuși, prognozele pentru finalul anului arată o posibilă inversare a tendinței pozitive din Construcții. Ancheta de conjunctură realizată de INS în octombrie arată că managerii din sector anticipează o scădere moderată atât a producției, cât și a numărului de salariați pentru trimestrul octombrie-decembrie 2026, cu un sold conjunctural de minus 6% pentru ocuparea forței de muncă. Industria prelucrătoare anticipează o scădere și mai accentuată a personalului, cu un sold de minus 8%.

Distribuția geografică a salariaților confirmă polarizarea economică a țării. București concentrează cei mai mulți angajați, urmat de județele cu economii dezvoltate sau centre universitare mari: Cluj, Timiș, Ilfov, Iași, Constanța, Brașov, Prahova și Bihor.

Capitala conduce și clasamentul disponibilizărilor colective din acest an, cu 3.583 de persoane concediate în primele opt luni, aproape o treime din total. Activitățile de jocuri de noroc și pariuri au generat cele mai multe pierderi de locuri de muncă în București, cu 1.265 de persoane afectate.

În afara Capitalei, județele Constanța, Hunedoara, Timiș și Bihor au înregistrat cele mai multe concedieri colective. Fabricarea echipamentelor electrice a fost principalul sector afectat în Hunedoara, în timp ce fabricarea autovehiculelor de transport a generat cele mai multe pierderi de locuri de muncă în Timiș și Bihor.

Evoluțiile pieței muncii din 2026 vin pe fondul unei economii care încă nu a reușit să revină la o creștere solidă. Scăderea efectivului de salariați, combinată cu erodarea puterii de cumpărare prin inflație, descrie o piață a muncii aflată sub presiune, cu puține sectoare capabile să compenseze pierderile din industrie și sectorul public.