România blochează vizele pentru muncitori străini, în timp ce SUA, Canada și UE își strâng regulile

Angajatorii din România care caută muncitori din afara Uniunii Europene se lovesc, de două luni, de un blocaj birocratic și juridic. Platforma guvernamentală WorkinRomania, prin care se derulează procedurile de recrutare, nu mai poate procesa cererile pentru viza D/AM2, cea mai folosită pentru lucrătorii permanenți, sezonieri și transfrontalieri. Situația survine chiar în momentul în care marile destinații pentru migrația de muncă — Statele Unite, Canada și Uniunea Europeană — își înăspresc, la rândul lor, criteriile de selecție, potrivit unei analize publicate de Economedia.ro.

Canada își propune să reducă numărul noilor lucrători temporari și studenți străini la 385.000 în 2026 și la 370.000 anual în 2027 și 2028. Țara rămâne însă deschisă pentru rezidența permanentă, cu o țintă de 380.000 de persoane pe an, dintre care 64% ar urma să fie selectate pe criterii economice. În Statele Unite, selecția pentru vizele de muncă H-1B devine mai competitivă începând din 2026: candidații cu salarii mai mari și calificări superioare au șanse mai bune să fie aleși. Uniunea Europeană pregătește, în paralel, platforma EU Talent Pool, menită să conecteze angajatorii cu lucrători din afara blocului comunitar pentru ocupațiile deficitare, cu termen de funcționare deplină la finalul anului 2027.

Cum a ajuns România la blocajul vizelor D/AM2

Reforma românească a pornit de la Ordonanța de urgență 32/2026, intrată în vigoare la finalul lunii aprilie, care a introdus două categorii noi de vize pentru lucrătorii din afara UE: D/AM1, pentru personalul înalt calificat și alte categorii speciale, și D/AM2, pentru lucrătorii permanenți, sezonieri și transfrontalieri. Procedurile pentru D/AM2 depind însă, prin lege, de o listă a ocupațiilor deficitare, aprobată prin ordin al ministrului muncii și actualizată semestrial.

Prima variantă a listei, aprobată prin Ordinul 1073/2026, cuprindea 289 de ocupații, de la curieri și personal de curățenie, la sudori, zidari și lucrători din HoReCa. Lista a fost însă atacată în instanță de Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă, care a cerut suspendarea ei. Curtea de Apel București a admis cererea pe 10 septembrie 2026, iar decizia a blocat, practic, fluxurile relevante din platforma WorkinRomania.

Ministerul Muncii a confirmat impactul deciziei printr-un comunicat oficial: „Fluxurile din platforma WorkinRomania au fost dezactivate, ca urmare a unei decizii a Curții de Apel București”. Instituția a precizat că angajatorii nu mai pot, de atunci, să finalizeze procedurile de înregistrare și autorizare și nici să depună cereri noi pentru vizele D/AM2.

Consecințele s-au văzut rapid în economie. Potrivit unei evaluări a Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, pierderile economice generate de blocaj depășiseră 49 de milioane de lei până pe 20 octombrie 2026. Patronatul a avertizat și că aproape 3.700 de lucrători străini riscă să nu-și poată reglementa situația până la termenul legal, stabilit la 31 decembrie 2026.

Piața muncii din România, sub presiunea unui blocaj legislativ

Ministerul Muncii a lansat, pe 26 octombrie, în dezbatere publică un proiect de modificare a metodologiei de întocmire a listei ocupațiilor deficitare, scrie Economedia. La data publicării analizei, ministerul nu anunțase încă o dată fermă pentru reluarea completă a procedurilor. Alte surse din presa economică indică, însă, o țintă de redeschidere totală a platformei WorkinRomania până pe 15 noiembrie 2026, odată cu extinderea listei ocupațiilor deficitare la aproape 400 de meserii.

Pentru anul 2026, contingentul aprobat de Guvern pentru lucrătorii străini nou-admiși pe piața muncii din România este de 90.000 de persoane. Numărul arată dimensiunea pe care o are, teoretic, recrutarea externă pentru economia românească, într-un moment în care firmele din construcții, HoReCa, industrie și agricultură reclamă, de ani buni, lipsa forței de muncă autohtone pentru meserii mai puțin atractive salarial.

Specialiștii firmei de consultanță EY, citați de Economedia, atrag atenția că angajatorii care recrutează internațional trebuie să verifice din timp condițiile de obținere a vizelor, recunoașterea calificărilor obținute în alte state și drepturile pe care le au angajații după relocare. Tendința generală, spun aceștia, este o trecere de la recrutarea bazată pe volumul de lucrători către o selecție mai riguroasă, legată de competențe și de nevoile reale ale economiei.

Contextul românesc se suprapune, astfel, peste o mișcare globală de restrângere a migrației pentru muncă. Dacă în Canada și SUA miza este selectarea unor profiluri cu calificări și venituri mai mari, iar UE pregătește o platformă comună pentru ocupațiile deficitare la nivel european, în România problema e, deocamdată, una strict administrativă: un litigiu în instanță a blocat mecanismul prin care angajatorii pot angaja legal lucrători din afara Uniunii Europene. Până la soluționarea definitivă a procesului și la clarificarea metodologiei de actualizare a listei, firmele românești care depind de forța de muncă din state terțe rămân într-o zonă de incertitudine, cu proceduri suspendate și termene legale care se apropie.