Rezultatul alegerilor intermediare din Statele Unite, în care democrații au obținut o victorie importantă în fața republicanilor, a readus în atenția publică din România o promisiune veche de aproape un an: angajamentul liderului PSD, Sorin Grindeanu, de a găsi un miliard de dolari pentru ca țara noastră să devină membru permanent al Consiliului Păcii condus de Donald Trump.
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a comentat miercuri, la EuropaFM, efectele politice ale înfrângerii republicanilor, spunând că rezultatul va avea consecințe dincolo de granițele Statelor Unite, potrivit hotnews.ro. El a afirmat că Trump a pierdut masiv „în primul rând din cauze economice”, invocând inflația și scăderea nivelului de trai resimțite de americani.
Gazetarul a extins analiza la clasa politică românească, spunând că liderii care și-au construit discursul pe sprijinul pentru mișcarea MAGA se confruntă acum cu o situație dificilă. „Greu pentru Simion și Grindeanu, de unde mai scoate Grindeanu miliardul de dolari să-l dea lui Trump?”, a spus CTP, citat de hotnews.ro.
Referirea vizează declarațiile repetate ale președintelui PSD din ianuarie 2026, când România a primit invitația oficială de a se alătura Consiliului Păcii, un organism internațional înființat de Donald Trump la marginea Forumului Economic Mondial de la Davos.
Ce presupunea promisiunea lui Grindeanu pentru Consiliul Păcii
Potrivit statutului acelui organism, consultat la vremea respectivă de agenția Reuters, statele membre primesc un mandat limitat la trei ani, cu excepția celor care varsă o contribuție de peste un miliard de dolari în primul an. Doar acestea pot obține statutul de membru permanent.
Grindeanu a susținut public, în repetate rânduri, că România ar trebui să plătească această sumă. „Când principalul furnizor de securitate pentru țara ta îți adresează o invitație să participi la un consiliu pentru pace, spui da, fără rezerve”, declara liderul PSD, conform relatărilor din presă de la acel moment. El adăuga că „niciodată costurile nu sunt prea mari” atunci când este vorba despre securitate națională și că „se găsesc sume, e vorba de un miliard”.
Nouă luni mai târziu, promisiunea nu s-a materializat. România nu a plătit miliardul de dolari și nu figurează printre statele care au obținut calitatea de membru permanent al Consiliului Păcii.
Comparație cu alte state: cine a plătit și cine a refuzat
Situația României contrastează cu alegerile făcute de alte state invitate de Trump. Dintre țările Uniunii Europene, doar Ungaria și Bulgaria au semnat carta fondatoare a Consiliului Păcii și au acceptat plata contribuției de un miliard de dolari, potrivit relatărilor presei internaționale citate de publicațiile românești. Premierul ungar Viktor Orbán și-a anunțat adeziunea prin vocea ministrului de externe Péter Szijjártó.
La polul opus, mai multe state europene importante — printre care Franța, Suedia, Norvegia și Slovenia — au respins inițiativa, invocând riscuri pentru rolul Organizației Națiunilor Unite și pentru ordinea internațională multilaterală. Costul de intrare, considerat prohibitiv de aceste guverne, a fost unul dintre motivele invocate pentru refuz.
Dintre cele aproximativ 60 de state invitate inițial, doar circa 20 au anunțat că se vor alătura discuțiilor, dar numai Statele Unite și Emiratele Arabe Unite au confirmat efectiv plata integrală a miliardului de dolari cerut pentru statutul permanent, conform informațiilor relatate de presa internațională.
Situația financiară a Consiliului Păcii a rămas, de altfel, incertă la nivel global. Potrivit unei relatări a publicației Financial Times, preluată de presa românească, fondul oficial al organismului condus de Trump s-ar fi aflat la un moment dat cu „zero dolari” depuși efectiv, în ciuda angajamentelor declarate de mai multe guverne pentru finanțarea reconstrucției din Gaza.
Pe acest fond, comentariul lui CTP capătă o miză suplimentară. Politicianul care a susținut public ideea plății miliardului de dolari se confruntă acum, odată cu slăbirea poziției politice a lui Trump în urma înfrângerii republicanilor din Congres, cu întrebarea dacă acel angajament își mai păstrează vreo justificare strategică. CTP a extins observația și la președintele Nicușor Dan, întrebându-se retoric ce concluzii trag acum „consilierii care l-au sfătuit să se ducă la acea întâlnire a Consiliului Păcii a lui Trump”.
Poziția oficială a statului român față de Consiliul Păcii a rămas, de fapt, rezervată încă de la începutul anului. Președintele Nicușor Dan a cerut atunci o analiză aprofundată a conținutului și implicațiilor cartei fondatoare, iar ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a calificat suma de un miliard de dolari drept „o sumă importantă”, subliniind că orice decizie trebuie luată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Nouă luni de la acele declarații, România rămâne printre statele care nu au confirmat nici participarea deplină, nici plata contribuției, în timp ce rezultatul alegerilor americane din noiembrie redeschide discuția despre greutatea politică reală a inițiativelor promovate de administrația Trump pe plan internațional.
