AUR cere Finanțelor să publice și deficitul ESA, mai mare cu 28 de miliarde de lei

De ce ajunge ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, să dea explicații în plenul Senatului la doar câteva săptămâni de la instalarea noului guvern? Răspunsul ține de o diferență de peste 28 de miliarde de lei între două metode de calcul al deficitului bugetar, pe care AUR o consideră o formă de ascundere a realității economice.

Formațiunea a depus, pe 4 noiembrie, o moțiune simplă intitulată „Bugetul statului la ora adevărului. Același ministru, două contabilități: una pentru români, alta pentru Bruxelles”, potrivit HotNews.ro. Documentul este semnat de 30 de parlamentari AUR și patru neafiliați, iar dezbaterea și votul au loc miercuri, de la ora 10.00, în Senat.

Este prima confruntare parlamentară serioasă pentru cabinetul condus de premierul Luca Niculescu, instalat recent la guvernare. O moțiune simplă nu produce consecințe juridice directe asupra ministrului vizat, însă funcționează ca un test politic al coaliției și ca semnal pentru piețe privind soliditatea execuției bugetare.

Ce diferență de 28 de miliarde de lei reclamă AUR

Nucleul acuzației AUR ține de metodologia folosită pentru a raporta deficitul public. Ministerul Finanțelor comunică oficial un deficit în numerar, calculat după fluxurile efective de bani intrați și ieșiți din buget. Pentru primul semestru din 2026, acest indicator a fost raportat la aproximativ 41 de miliarde de lei, potrivit cifrelor citate în textul moțiunii.

Paralel există însă și deficitul calculat după metodologia europeană ESA (European System of Accounts), folosită de Eurostat pentru a evalua situația fiscală reală a statelor membre. Pentru aceeași perioadă, acest indicator ar depăși 69 de miliarde de lei, conform datelor invocate de AUR și relatate de Gândul. Diferența de peste 28 de miliarde de lei este, spun inițiatorii moțiunii, dovada că românii primesc o imagine mai favorabilă decât cea transmisă oficialilor europeni.

„O factură neplătită la timp nu înseamnă cifre mai bune la deficit, iar amânarea unei plăți nu echivalează cu eliminarea ei”, au transmis inițiatorii moțiunii, potrivit relatării Realitatea.net.

Metodologia ESA include, spre deosebire de raportarea în numerar, angajamente și obligații asumate chiar dacă plata efectivă s-a amânat pentru o perioadă ulterioară. Discrepanța dintre cele două metode nu este, în sine, o noutate pentru finanțele publice românești, dar amploarea ei a devenit un argument politic recurent pentru opoziție.

AUR cere, prin moțiune, ca Ministerul Finanțelor să publice trimestrial, nu doar punctual, atât deficitul în numerar, cât și estimarea actualizată calculată după metodologia ESA. Ministrul Nazare declarase recent, înainte de depunerea moțiunii, că ținta de deficit de 6,2% din PIB pentru anul în curs depinde de încasarea la timp a banilor europeni din PNRR, potrivit Digi24.

Moțiunea mai atrage atenția asupra unei contradicții politice: Alexandru Nazare a fost ministru al Finanțelor și în guvernul Bolojan, demis printr-o moțiune de cenzură susținută inclusiv de PSD, dar a rămas în aceeași funcție și în cabinetul Niculescu. „Partidul care a demis un guvern pentru politica sa economică îl menține la conducerea finanțelor publice tocmai pe omul responsabil de elaborarea și aplicarea politicilor fiscale”, se arată în textul moțiunii, citat de Ziare.com.

Ce urmează după prima moțiune împotriva Guvernului Niculescu

Dincolo de disputa metodologică, AUR invocă și evoluția încasărilor fiscale din acest an. Potrivit cifrelor prezentate în moțiune, în primele nouă luni din 2026 încasările din TVA au crescut cu 24,8%, veniturile din contribuțiile de asigurări sociale cu 6,8%, iar cele din impozitele pe salarii și venituri cu 7,8%. Formațiunea pune acest avans pe seama inflației și a majorării unor taxe, nu a unei creșteri economice reale, potrivit Digi24.

Contextul politic al moțiunii se leagă și de o conferință de presă susținută marți seară de președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, unde șeful statului a prezentat propriile cifre despre bugetul pe 2026: venituri de 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei, rezultând un deficit de 150 de miliarde de lei, potrivit Antena 3. Președintele a avertizat că o eventuală retrogradare a ratingului de țară ar putea scumpi împrumuturile statului, ar duce la rate mai mari pentru populație și firme și ar putea afecta locurile de muncă.

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, anunțase intenția de a depune moțiunea încă din luna octombrie, după ce premierul Luca Niculescu nu s-a prezentat la „Ora prim-ministrului” în Camera Deputaților, unde fusese invitat să prezinte execuția bugetară, datoriile și plățile restante ale statului, potrivit Veridica.ro. „Ministrul de Finanțe va fi invitat lunea viitoare, la ora 16:00, în plenul Senatului să explice care este adevăratul deficit bugetar”, declarase Peiu, potrivit aceleiași surse.

O moțiune simplă nu are forța juridică a unei moțiuni de cenzură și nu poate demite un ministru prin ea însăși. Rolul ei este, mai degrabă, de a obliga un membru al Guvernului să răspundă public întrebărilor Parlamentului și de a marca poziția politică a opoziției față de o anumită decizie sau practică administrativă.

Pentru Guvernul Niculescu, votul de miercuri este simbolic important: este primul moment în care coaliția de guvernare trebuie să își demonstreze capacitatea de a respinge o inițiativă a opoziției în plenul Senatului. Rezultatul votului nu schimbă componența Executivului, dar oferă un indiciu despre coeziunea majorității parlamentare într-un sezon de iarnă marcat de presiuni bugetare.

Dincolo de disputa punctuală privind cele 28 de miliarde de lei, miza reală rămâne capacitatea statului de a respecta angajamentele de reducere a deficitului asumate față de Comisia Europeană, pe fondul negocierilor pentru bugetul anului 2027, aflate deja în lucru la Ministerul Finanțelor.