Președintele Nicușor Dan a susținut marți seară, la Palatul Cotroceni, prima conferință de presă după instalarea Guvernului Luca Niculescu, care a pus capăt unei crize politice de aproape șase luni. Șeful statului a prezentat situația financiară a țării și a explicat de ce nu a pus condiția reducerii TVA pentru susținerea noului cabinet, potrivit Digi24.
Întrebat dacă va critica Guvernul Niculescu în cazul în care taxa pe valoarea adăugată nu va scădea de la 1 ianuarie 2027, președintele a răspuns că nu a cerut acest lucru. „Nu am pus această condiție Guvernului Niculescu, să scadă TVA, pentru că erau prea multe presiuni să încheiem criza. Am pus o singură condiție, nu cu AUR”, a declarat Nicușor Dan, citat de Economedia.
Președintele a amintit și episodul nominalizării lui Ilie Bolojan ca premier, când spune că a cerut garanții privind taxele înainte de numire. „Am stat 2-3 săptămâni înainte de nominalizarea lui Bolojan ca să am o garanție că TVA nu va crește. După ce l-am nominalizat a crescut TVA”, a spus Nicușor Dan. El a adăugat că a primit atunci o explicație legată de presiunea de pe piețele financiare.
Deficitul de 150 de miliarde de lei, cât tot PNRR-ul pe cinci ani
Șeful statului a oferit cifre despre bugetul pe 2026, pentru a explica de ce consideră crucială evaluarea agențiilor de rating. Veniturile bugetare au fost de 730 de miliarde de lei, iar cheltuielile de 860 de miliarde de lei. Diferența, adică deficitul pe care statul trebuie să îl acopere prin împrumuturi, se ridică la 150 de miliarde de lei.
„Înseamnă tot PNRR-ul pe cinci ani şi granturi şi împrumuturi. Sau, 2.500 de kilometri de autostradă de la zero. Sau, 45 de spitale regionale”, a explicat președintele, potrivit news.ro. El a precizat că 60 de miliarde de lei din acest deficit reprezintă exclusiv dobânzile la datoria deja acumulată de România.
Nicușor Dan a insistat că menținerea angajamentelor fiscale asumate față de investitori nu este opțională. „Este absolut obligatoriu ca traiectoria fiscală pe care am asumat-o faţă de pieţe să fie menţinută”, a afirmat el, avertizând că orice abatere ar afecta credibilitatea României și ar crește riscul ca țara să nu-și poată plăti datoriile.
Președintele a menționat și scenariul unei intervenții a Fondului Monetar Internațional, care ar putea impune condiții de ajustare mai dure decât cele actuale. „Fie că vine, fie că nu vine, fie că sunt investitor, fie că nu sunt investitor, curba de corectare a deficitului va fi mult mai agresivă decât acum”, a declarat el, potrivit cursdeguvernare.ro.
Întrebat despre ce cheltuieli ar trebui reduse, Nicușor Dan a spus că cele mai mari capitole din buget sunt salariile și pensiile, ceea ce face dificilă o reducere drastică a deficitului fără a atinge aceste categorii.
Reforma administrativ-teritorială și condițiile pentru guvernarea PSD-Niculescu
Președintele a fost întrebat și despre reforma administrativ-teritorială, un subiect pe care l-a adus în discuție inclusiv în contextul reducerii cheltuielilor bugetare. El a vorbit despre comasarea comunelor mici și nefuncționale, menționând că împărțirea actuală a teritoriului datează din 1968 și corespundea unei economii diferite de cea actuală.
„Împărțirea administrativ-teritorială azi e cea din 1968 și corepundea cu economia de atunci (...) dar economia nu mai este cea de atunci”, a spus Nicușor Dan, potrivit Digi24. El a adăugat că nu crede că timpul rămas până la următoarele alegeri locale este suficient pentru a implementa toate componentele unei astfel de reforme.
Referitor la eventuale majorări de taxe pentru acoperirea deficitului, președintele a spus că România a ajuns la un „nivel de suportabilitate al populației”, dar a lăsat loc pentru discuții punctuale, menționând posibile ajustări la TVA, acciza la tutun sau taxele pe jocurile de noroc.
Nicușor Dan a explicat și de ce nu a încredințat formarea guvernului unei coaliții PNL-USR, care ar fi avut doar 30% din voturile din Parlament. „30% este un procentaj mai mic decât 50%”, a spus el, adăugând că niciun președinte, în nicio țară democratică, nu poate compensa o asemenea diferență printr-o intervenție proprie, potrivit Digi24.
Președintele a confirmat că a avut discuții cu lideri politici înainte de nominalizarea lui Adrian Veștea drept candidat la funcția de premier, pe baza unor indicii că acel guvern ar fi avut sprijin parlamentar suficient. El nu a oferit detalii despre aceste discuții, invocând lipsa acordului interlocutorilor pentru a le face publice.
Despre negocierile dintre Adrian Veștea și AUR pentru obținerea unei majorități parlamentare, președintele a spus că nu i-a dat mandat fostului candidat la guvernare să negocieze cu acest partid. „Nu cred că domnul Veștea s-a dus acolo să promită orice AUR”, a declarat Nicușor Dan, precizând că varianta discutată presupunea susținere parlamentară fără concesii din partea guvernului.
Președintele a reiterat poziția că alegerile anticipate ar fi reprezentat o soluție dezastruoasă pentru criza politică, fără a oferi mai multe detalii privind calendarul pentru publicarea raportului despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Acest subiect rămâne, spune el, „una din principalele mele preocupări”, dar fără un termen stabilit.



