91% din ajutoarele de stat au mers la firme românești, spune președintele Consiliului Concurenței

Ajutoarele de stat acordate de România au mers în proporție de 91% către firme cu capital românesc, iar doar 9% către companii cu capital majoritar străin, a declarat vineri președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, potrivit G4Media, care citează Agerpres.

Declarația a fost făcută la un eveniment organizat la Sinaia de Consiliul Concurenței împreună cu Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), intitulat „Provocări concurențiale în sectorul construcțiilor”. Chirițoiu a explicat că instituția pe care o conduce prezintă periodic Guvernului un raport despre ajutoarele de stat, așa cum prevede legea.

„Ieri am prezentat raportul. Periodic prezentăm Guvernului raportul pe ajutor de stat. Semestrial facem prezentările astea”, a spus Chirițoiu, conform aceleiași surse.

Potrivit președintelui autorității de concurență, datele centralizate recent arată o distribuție relativ echilibrată între firmele mari și cele mici și mijlocii. „Pe datele care le avem noi centralizate cu câteva luni în urmă, 55% din bani au mers – ajutoarele de stat toate, și fonduri naționale, și fonduri europene, deci totul la un loc – 55% au fost pe firme mari și 45% pe IMM-uri. Destul de echilibrat”, a precizat el.

Chirițoiu a legat proporția mare a capitalului românesc de faptul că majoritatea ajutoarelor merg către întreprinderi mici și mijlocii, sector dominat de firme autohtone. „Deci, 91% din volumul ajutoarelor s-a dus la firme cu capital românesc, pentru că multe merg pe IMM-uri și IMM-urile sunt românești”, a mai spus președintele Consiliului Concurenței.

De unde vine obligația raportării semestriale

Prezentarea periodică a situației ajutoarelor de stat către Guvern este o obligație legală a Consiliului Concurenței, instituită prin Ordonanța de urgență 77/2014. Potrivit legii, autoritatea de concurență „prezintă semestrial Guvernului o informare asupra activității sale în domeniul ajutorului de stat”.

Raportul recent prezentat se referă la o perioadă de dinainte de câteva luni, așa cum a precizat chiar Chirițoiu, și însumează atât fondurile naționale, cât și pe cele europene alocate ca ajutor de stat sau de minimis. În raportul anual pe 2024 al Consiliului Concurenței, instituția a menționat ajutoare de stat avizate în valoare totală de 81,6 miliarde de lei, finanțate prin scheme naționale și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Cifrele prezentate la Sinaia completează o tendință deja vizibilă în rapoartele anterioare ale instituției. În raportul pentru anul 2023, Consiliul Concurenței arăta că peste 91% dintre beneficiarii ajutoarelor de stat erau întreprinderi cu capital autohton, iar peste 94% erau IMM-uri — procente calculate însă după numărul de beneficiari, nu după valoarea banilor primiți. Noile date, axate pe valoare, arată că firmele mari absorb o pondere mai mare din sumele efectiv plătite, deși sunt mult mai puține la număr decât IMM-urile.

Chirițoiu a precizat explicit această distincție în cadrul prezentării: procentele vizează valoarea ajutoarelor, nu numărul firmelor beneficiare. Diferența contează pentru felul în care se citesc datele: multe IMM-uri primesc sume mai mici fiecare, în timp ce un număr redus de firme mari concentrează o parte semnificativă a banilor.

Context: constructorii critică schemele de ajutor de stat

Seminarul de la Sinaia a adus în discuție și dificultățile pe care firmele din construcții le întâmpină în accesarea schemelor de ajutor de stat. Cristian Erbașu, președintele FPSC, a criticat condițiile actuale ale acestor scheme, considerându-le greu de respectat într-un sector cu marje de profit reduse și investiții mari în tehnologie, potrivit relatărilor de la eveniment.

Schemele de ajutor de stat pentru investiții pot obliga firmele să returneze finanțarea dacă nu îndeplinesc condițiile impuse în termen de șapte ani de la acordarea banilor. Întrebat de Chirițoiu despre gradul scăzut de utilizare a schemelor destinate sectorului construcțiilor, Erbașu a răspuns că regulile ar trebui adaptate realităților economice din România, arătând că necesarul de angajați poate scădea după finalizarea unei investiții, ceea ce intră în contradicție cu obligațiile de menținere a locurilor de muncă.

Chirițoiu a replicat că firmele beneficiare au obligația să mențină investiția în funcțiune pe perioada de monitorizare, o condiție standard a schemelor de ajutor de stat avizate de Comisia Europeană.

Discuțiile de la Sinaia au vizat și riscul de cartelare în licitațiile publice din construcții, un subiect pe care Consiliul Concurenței l-a tratat separat, avertizând că un singur angajat poate expune o companie întreagă la amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.

Poziția exprimată de Chirițoiu se adaugă unor declarații anterioare ale președintelui Consiliului Concurenței privind limitele stimulării economiei prin cheltuieli publice. Cu alte ocazii, el a susținut că România va trebui să recurgă la forme de ajutor de stat mai ieftine pentru buget, precum garantarea creditelor, având în vedere constrângerile fiscale actuale ale țării.

Datele prezentate la Sinaia nu detaliază distribuția ajutoarelor pe sectoare economice sau pe regiuni, iar Consiliul Concurenței urmează să publice informații suplimentare în raportul anual aferent anului 2026, așa cum a procedat și în anii precedenți.