Rusia a fost ținta unui atac masiv cu drone în noaptea de sâmbătă spre duminică, al 1.712-lea de la începutul războiului. Apărarea antiaeriană ucraineană a anunțat neutralizarea a 371 de drone dintr-un total de 433 lansate de Rusia, inclusiv 64 de aparate Shahed cu propulsie cu reacție, potrivit spotmedia.ro.
În aceeași noapte, dronele ucrainene au lovit rafinăria Lukoil-Nizhegorodnefteorgsintez din orașul Kstovo, regiunea Nijni Novgorod, aflată la circa 400 de kilometri de granița cu Ucraina. Atacul a provocat un incendiu puternic lângă unitățile de procesare ale instalației, potrivit relatărilor presei internaționale citate de agențiile de știri. Guvernatorul regiunii, Gleb Nikitin, a confirmat pagube semnificative la o „întreprindere industrială”, fără să precizeze obiectivul, dar surse din Telegram au identificat rafinăria Lukoil drept ținta loviturii.
Nu este primul atac asupra acestei instalații: rafinăria din Kstovo a mai fost vizată de drone ucrainene în aprilie, mai și august, anul acesta. Kievul lovește periodic situri industriale rusești pentru a perturba fluxul de hidrocarburi care finanțează efortul de război al Kremlinului, scrie Agerpres, citată de g4media.ro. Un atac separat, cu peste 100 de drone, a afectat și o instalație industrială din altă regiune a Rusiei, la circa 400 de kilometri est de Moscova.
Ce înseamnă atacurile asupra rafinăriilor Lukoil pentru piețele de energie
Loviturile repetate asupra infrastructurii petroliere rusești se produc într-un moment în care Lukoil se confruntă deja cu presiuni financiare majore din cauza sancțiunilor americane. Departamentul Trezoreriei SUA a impus sancțiuni de blocare companiei la 22 octombrie 2025, afectând accesul acesteia la infrastructura financiară occidentală.
Compania a raportat o pierdere netă de aproximativ 1,06 trilioane de ruble în 2025, determinată în principal de deprecierea afacerilor internaționale. Veniturile din operațiunile rusești au scăzut cu 15%, iar capitalizarea bursieră s-a prăbușit sub trei trilioane de ruble vara aceasta, față de un maxim de 5,6 trilioane de ruble în aprilie 2024.
Sancțiunile americane au efecte și asupra României. Rafinăria Petrotel din Ploiești, controlată de Lukoil, a intrat în insolvență în august, iar două companii românești — Oil Terminal Constanța și Conpet Ploiești — estimează pierderi de peste 100 de milioane de lei în acest an din cauza suspendării activităților legate de Petrotel. Oil Terminal anticipează o scădere a veniturilor totale cu aproape 9% în 2026, la 369,72 milioane de lei.
Compania rusă asigură aproximativ 15% din producția de petrol a Rusiei, iar activele sale internaționale, reunite prin Lukoil International GmbH, erau evaluate anul acesta la circa 22 de miliarde de dolari, conform informațiilor citate de capital.ro. Pierderea acestor active ridică întrebări privind viitorul statutului Lukoil ca mare grup petrolier privat din Rusia.
Discuții pentru un armistițiu limitat în Marea Neagră și invitația la G20
Pe fondul atacurilor continue, Statele Unite analizează propuneri ale Turciei și Indiei pentru un acord limitat privind protejarea transporturilor de cereale și produse energetice prin Marea Neagră. Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat discuțiile la reuniunea miniștrilor de Externe din G20, potrivit relatării preluate de gds.ro.
Rubio a declarat că „există un interes tot mai mare din partea comunității internaționale” pentru facilitarea unui armistițiu limitat în regiune, conform news.ro. Deși ministrul ucrainean de Externe nu a fost invitat la reuniunea G20, reprezentanții americani mențin un dialog constant cu autoritățile de la Kiev, iar Ucraina susține inițiativa unui acord parțial, în timp ce Rusia nu a arătat deocamdată disponibilitate pentru concesii concrete.
Un eventual armistițiu în Marea Neagră ar avea consecințe directe pentru porturile românești de la Marea Neagră, prin care tranzitează mari cantități de cereale ucrainene și produse energetice, dar și pentru companiile din transport și logistică portuară afectate de riscurile de securitate din zonă.
Președintele american Donald Trump a declarat, la o petrecere de Halloween organizată la reședința sa din Mar-a-Lago, că este dispus să îl invite pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la summitul G20 din decembrie, programat la complexul de golf Doral, deținut de Trump, din Miami. Întrebat dacă îl va invita pe Zelenski, Trump a răspuns: „Da, aș face-o. Nicio problemă”, potrivit relatării preluate de spotmedia.ro.
Vladimir Putin a primit deja o invitație pentru summitul liderilor G20, programat pentru 14-15 decembrie, deși Rubio a precizat că nu există un angajament ferm privind participarea liderului rus. Secretarul de stat american a discutat pe scurt, în marja reuniunii, cu omologul rus Serghei Lavrov, despre o posibilă întâlnire între Trump și Putin la reuniunea APEC din luna viitoare sau la summitul G20.
Pe plan diplomatic, Zelenski încearcă în paralel să obțină rapid rachete antiaeriene din stocurile partenerilor europeni, urmând să le înlocuiască ulterior din livrările americane viitoare, potrivit aceleiași relatări. Evoluția negocierilor rămâne incertă, în condițiile în care atacurile cu drone continuă de ambele părți ale frontului, iar infrastructura energetică rusă rămâne o țintă recurentă a loviturilor ucrainene.
Pentru companiile românești care depind de produsele petroliere rafinate în regiune sau de tranzitul mărfurilor prin Marea Neagră, evoluția acestor negocieri și eficiența atacurilor asupra infrastructurii petroliere rusești vor influența direct costurile de aprovizionare și riscurile operaționale în lunile următoare.
