Președintele PNL, Ilie Bolojan, a criticat vineri seară, la Digi24, faptul că programul de guvernare al Cabinetului Luca Niculescu promite adoptarea legii salarizării unitare după ce acest jalon al PNRR a fost deja ratat în august. „Trebuie să se întrebe unii când au fost băuți”, a spus premierul interimar, referindu-se la partidele care nu au votat legea la termen.

Potrivit lui Bolojan, întrebarea esențială este dacă partidele au greșit „când nu au votat legea în august” și România „a pierdut 770 de milioane de euro”, sau acum, „când propun în programul de guvernare să votăm legea salarizării, dar după ce am pierdut banii”. Declarația vine după ce, pe 26 august, președintele Nicușor Dan anunțase eșecul negocierilor dintre PSD, PNL, USR și UDMR pentru acest act normativ, necesar pentru a îndeplini termenul-limită de 31 august impus de Comisia Europeană.

Suma de 770 de milioane de euro reprezenta fonduri nerambursabile din Planul Național de Redresare și Reziliență, legate de un jalon asumat încă din 2021 și amânat succesiv până la termenul final din acest an. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat că nerespectarea legii vechi a salarizării a generat deja costuri de 7,14 miliarde de lei, plătite de stat în urma proceselor câștigate de bugetari în instanță, dintre care aproape 6 miliarde de lei doar pentru categoria personalului din justiție.

Costul proceselor pentru salarizare se adaugă la banii pierduți din PNRR

Bolojan a atras atenția că „nicăieri în Europa” nu există o situație similară cu cea din România, unde „peste 20.000 de procese pe motive de salarizare sunt câștigate” de angajații din sectorul public. Datele publicate recent de Înalta Curte de Casație și Justiție arată că peste 400.000 de bugetari au dat statul în judecată pentru salarii mai mari, dintre care 159.119 au câștigat deja definitiv.

Premierul interimar a comparat cele două sume aflate în discuție: „pentru 1,2 milioane de bugetari o anvelopă de creștere între 8 și 12 miliarde de lei și la o singură categorie profesională avem o sumă asemănătoare” care trebuie plătită pe lângă sistemul de salarizare obișnuit. Este o referire la costurile suportate de buget pentru magistrați, categorie care a obținut în instanță aproape 6 miliarde de lei din totalul de 7,14 miliarde datorate bugetarilor.

Pentru companiile care lucrează cu statul sau depind de execuția bugetară, aceste cheltuieli suplimentare contează direct. Banii plătiți pentru procese câștigate de bugetari reduc spațiul fiscal disponibil pentru investiții publice sau pentru eventuale relaxări fiscale promise mediului de afaceri. Totodată, pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR înseamnă mai puțini bani europeni disponibili pentru proiecte de infrastructură sau digitalizare, fonduri la care firmele private pot avea acces ca beneficiari sau contractori.

Economistul Adrian Mitroi a avertizat, într-o declarație citată de presă în august, că statul va trebui să înlocuiască banii pierduți din PNRR cu împrumuturi mai scumpe, cu dobânzi anuale estimate la peste 50 de milioane de euro. Costul de finanțare mai ridicat pentru stat se poate transmite, indirect, și în condițiile de creditare pentru companiile românești, printr-o presiune suplimentară asupra randamentelor titlurilor de stat.

Ținta de deficit sub 5,2% din PIB rămâne un angajament pentru noul guvern

Bolojan a menționat și un alt angajament pe care Guvernul Niculescu trebuie să-l respecte: ținta de deficit bugetar de sub 5,2% din PIB pentru anul viitor. „Ăsta este un lucru care este în graficul angajamentelor României”, a spus președintele PNL, precizând că nu a apucat să citească integral programul de guvernare din cauza unei deplasări la Bruxelles.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor prezentate în ședința de guvern de vineri, 16 octombrie, deficitul bugetar la nouă luni a scăzut la 3,82% din PIB, față de 5,35% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Forbes România. Reducerea reprezintă 23,95 miliarde de lei în termeni nominali, iar investițiile publice au crescut în aceeași perioadă.

Traiectoria de reducere a deficitului pentru 2027 a devenit, între timp, mai strictă decât cea anunțată inițial. Legea nr. 42/2026 stabilește un plafon de 6,2% din PIB pentru acest an și de 5,1% pentru anul viitor, ceea ce presupune economii sau venituri suplimentare de minimum 10 miliarde de euro față de 2026, potrivit calculelor citate în presa economică. Bolojan a precizat că respectarea acestor ținte depinde mai puțin de programul de guvernare în sine, cât de felul în care fiecare ministru va aplica măsurile anunțate: „ceea ce face fiecare ministru, dacă într-adevăr vin cu principiile bunei guvernări, dacă elimină risipa”.

Președintele PNL a comentat și o altă prevedere din programul de guvernare al Cabinetului Niculescu, legată de comasarea voluntară a localităților. Bolojan a spus că formulele bazate pe voluntariat „funcționează într-o măsură destul de mică” și a amintit că, în mandatul său de premier, reforma administrației a fost blocată de dezacordul dintre partenerii de coaliție. „Cât am fost premier, am avut o înțelegere” ca orice măsură respinsă de un partid să nu mai fie introdusă în programul de guvernare, a explicat el, adăugând că reducerea aparatului bugetar s-a oprit la 10%, sub ținta inițială de 20%.

Premierul desemnat, Luca Niculescu, a răspuns reproșurilor privind compoziția politică a noului Executiv, afirmând că guvernul pe care îl va conduce va funcționa „ca o singură echipă”, potrivit HotNews. La rândul său, președintele Nicușor Dan a apreciat că sunt șanse mari ca Guvernul Niculescu să obțină votul Parlamentului și că noul Executiv va aduce stabilitate, potrivit Spotmedia.

Pentru mediul de afaceri, miza acestor negocieri politice rămâne concretă: fiecare lună de întârziere în adoptarea reformelor asumate prin PNRR se traduce în bani pierduți ireversibil și în costuri suplimentare plătite din buget, bani care altfel ar fi putut susține investiții sau reduceri de taxe pentru companii.