Fostul premier Ilie Bolojan a declarat, vineri, la Summit-ul Rethink România, organizat la Sinaia, că a întâlnit o rezistență puternică la reformă în interiorul administrației publice, potrivit Economedia.ro. Președintele PNL a povestit că, în perioada petrecută la Palatul Victoria, a auzit un om cu funcție de decizie spunând că funcționarii rezistenți „se dresează”, ca semn al opoziției instituționale față de orice schimbare a regulilor de funcționare a statului.

„Mașinăria sistemului numără zilele: am auzit în Guvern, Îi dresăm și pe ăștia”, a relatat Bolojan, citat de Economedia.ro. Fostul premier a precizat că expresia a fost folosită de o persoană cu putere de decizie, pentru a descrie felul în care aparatul administrativ tratează fiecare nou guvern: ca pe un episod trecător, care se va încheia înainte ca schimbările propuse să prindă rădăcini.

Bolojan a făcut distincția între politicienii cu care a reușit să colaboreze și cei pe care i-a descris folosind un limbaj dur. „În toate partidele sunt oameni raționali cu care se poate lucra. Cu golanii e greu să faci treaba!”, a spus fostul premier, potrivit relatării Economedia.ro de la eveniment. El a adăugat că acei interlocutori raționali, chiar din partide cu probleme, respectau înțelegerile stabilite și își asumau responsabilitatea deciziilor luate în ședințe.

Zece premieri într-o perioadă scurtă, obstacol pentru reforme

Unul dintre argumentele centrale ale lui Bolojan a fost legat de instabilitatea guvernamentală din ultimii ani. Fostul premier a comparat situația României cu cea a Croației, unde actualul prim-ministru a fost recent distins pentru zece ani petrecuți neîntrerupt în funcție. România, în schimb, a avut zece premieri într-o perioadă comparabilă, potrivit calculului prezentat de Bolojan și preluat de business24.ro.

„Și m-am gândit la cum România, în perioada asta, a avut 10 premieri. Nu poți face schimbare fără să ai timp la guvernare”, a afirmat Bolojan, potrivit relatării evenimentului. Explicația sa leagă instabilitatea politică de incapacitatea administrației de a implementa reforme structurale, pentru că fiecare schimbare de guvern resetează, în fapt, prioritățile și echipele responsabile de proiecte.

Fostul premier a vorbit și despre dimensiunea dezechilibrului bugetar cu care s-a confruntat administrația. România a cheltuit, în 2024, cu 150 de miliarde de lei peste veniturile încasate la buget, a avertizat Bolojan, potrivit relatării business24.ro de la summit. Această cifră a fost folosită pentru a justifica necesitatea măsurilor de corecție fiscală adoptate ulterior, care au vizat atât reducerea cheltuielilor publice, cât și majorări de taxe resimțite de mediul de afaceri.

Bolojan a descris administrația publică drept un sistem care tinde să funcționeze după un ritm propriu, în care respectarea procedurilor contează mai mult decât atingerea obiectivelor. El a explicat că a încercat să introducă, în Ministerul Energiei, unde a fost ministru interimar, un sistem de sporuri legate de performanță. Măsura s-a lovit însă rapid de opoziția unei părți dintre angajați, într-un episod pe care l-a descris ca pe un blocaj instituțional rapid.

Relația cu partenerii de coaliție, sursă de tensiuni

Dincolo de rezistența administrativă, Bolojan a criticat și comportamentul unor parteneri din fosta coaliție de guvernare. Potrivit relatării DailyBusiness.ro de la eveniment, fostul premier i-a acuzat că acceptau anumite decizii în ședințe, dar le contestau ulterior în spațiul public, mai ales în fața televiziunilor. Această discrepanță, a spus el, a subminat încrederea reciprocă necesară pentru derularea măsurilor de reformă asumate de coaliție.

„Am crezut că dacă respect oamenii și aici, dacă caut să rezolv, să mediez, lucrurile vor funcționa”, a explicat Bolojan, potrivit relatării publicate de Aktual24. Fostul premier a admis că măsurile de restructurare a aparatului de stat presupun costuri sociale și politice inevitabile, iar lipsa de credibilitate reciprocă dintre partenerii de guvernare a îngreunat suplimentar procesul.

Discursul lui Bolojan de la Sinaia a venit la câteva zile după plecarea sa de la Palatul Victoria și în contextul discuțiilor privind votul de învestitură al noului guvern condus de premierul desemnat, programat pentru săptămâna viitoare în Parlament. Fostul premier a subliniat că reforma administrației rămâne condiționată de existența unei majorități politice stabile și de timp suficient la guvernare, doi factori pe care, în opinia sa, România nu i-a avut în ultimii ani.

Declarațiile lui Bolojan se adaugă unei serii de intervenții publice ale foștilor oficiali la summitul Rethink România, un eveniment organizat la Sinaia cu participarea mediului de afaceri și a unor foști demnitari. În aceeași zi, fostul ministru Dragoș Pîslaru a vorbit despre nevoia unui plan național de dezvoltare, pentru a direcționa fondurile europene disponibile din 2028, iar reprezentantul Băncii Naționale, Cristian Popa, a discutat despre nivelul de convergență economică a României cu Uniunea Europeană.

Pentru mediul de afaceri, mesajul transmis de Bolojan atrage atenția asupra unui risc structural: chiar dacă guvernele își asumă public reforme ale administrației publice, implementarea lor rămâne dependentă de stabilitatea politică și de capacitatea executivului de a depăși rezistența instituțională internă. Instabilitatea guvernamentală, materializată prin succesiunea rapidă a mai multor premieri, a fost invocată drept unul dintre principalele obstacole în calea unor reforme structurale cerute și de Comisia Europeană, în contextul procedurii de deficit excesiv aplicate României.