Cât costă, de fapt, independența unui tânăr care tocmai și-a găsit primul loc de muncă? Un proiect de lege depus în Parlament încearcă să răspundă cu cifre: până la 600 de lei lunar pentru chirie și jumătate din prețul abonamentului de transport.
Inițiativa este semnată de deputații USR Alin Stoica și Diana Stoica, alături de parlamentari din alte formațiuni, potrivit unui comunicat citat de Digi24. „Pentru că trecerea de pe băncile şcolii la un serviciu şi o viaţă independentă reprezintă una dintre cele mai dificile etape, USR propune un set de măsuri în ajutorul tinerilor care muncesc”, se arată în document.
Deputatul Alin Stoica a explicat motivația proiectului printr-o constatare desprinsă din discuțiile cu tinerii. „Chiria şi transportul consumă o parte importantă din salariu, iar mulţi tineri continuă să depindă de sprijinul familiei”, a declarat el, potrivit sursei citate. Parlamentarul speră ca inițiativa „să fie votată de toate partidele din Parlament”.
Propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat pe 28 octombrie 2026, într-o formă co-semnată de deputați din PNL, USR și UDMR, potrivit informațiilor publicate de alba24.ro. Ea completează Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, legea-cadru care reglementează deja măsurile active pentru piața muncii din România.
Cine ar putea primi bani pentru chirie
Potrivit textului proiectului, sprijinul financiar lunar pentru plata chiriei s-ar adresa tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani. Aceștia trebuie să muncească pe baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui raport asimilat, cu normă întreagă, și să realizeze un venit salarial net lunar de cel mult 4.000 de lei.
Suma acordată variază în funcție de localitatea în care se află locuința închiriată, plafonul maxim fiind de 600 de lei lunar pentru tinerii din București și Cluj-Napoca, orașe încadrate în categoria teritorială cea mai scumpă, potrivit cotidianul.ro. În restul localităților, subvenția ar putea coborî până la 400 de lei, în funcție de zonă.
Condițiile de acces sunt restrictive. Solicitanții nu trebuie să dețină nicio locuință în proprietate și nu trebuie să ocupe o locuință socială, de necesitate, de serviciu sau o locuință pentru tineri. În plus, contractul de închiriere trebuie încheiat pe cel puțin șase luni, iar proprietarul nu poate fi rudă cu chiriașul până la gradul al patrulea inclusiv, condiții menite să prevină utilizarea fraudată a ajutorului.
Măsura nu se limitează la angajații cu normă întreagă. Proiectul prevede că sprijinul va putea fi acordat și tinerilor care muncesc part-time, cu condiția să urmeze cursurile unei instituții de învățământ acreditate. Indiferent de tipul de normă, perioada maximă de acordare a ajutorului este de 36 de luni pentru fiecare beneficiar.
De ce ar putea conta reducerea la transport pentru piața muncii
Pe lângă subvenția pentru chirie, proiectul introduce o reducere de 50% la abonamentele de transport public local, metropolitan și integrat pentru tinerii cu venituri nete de până la 4.000 de lei. Facilitatea se extinde și la abonamentele feroviare nominale de navetă, un detaliu important pentru tinerii care lucrează într-un oraș diferit de cel în care locuiesc.
Inițiativa vine pe fondul unei situații pe care datele Eurostat o plasează drept cea mai gravă din Uniunea Europeană. România a înregistrat, în iulie 2026, o rată a șomajului în rândul tinerilor de 30,8%, de peste două ori mai mare decât media europeană, singura țară membră care a depășit pragul de 30% în acea lună.
Costul ridicat al locuirii independente în marile orașe este unul dintre factorii invocați frecvent în explicarea acestei situații. Un tânăr angajat cu un salariu net apropiat de plafonul de 4.000 de lei ajunge să cheltuiască o parte semnificativă din venit doar pe chirie, mai ales în București și Cluj-Napoca, unde prețurile pieței imobiliare sunt cele mai ridicate din țară.
Potrivit calculelor publicate de trumedia.ro, un tânăr din aceste două orașe ar putea acumula un sprijin total de 21.600 de lei pe parcursul celor trei ani de acordare a măsurii, dacă beneficiază neîntrerupt de plafonul maxim lunar.
Proiectul prevede că facilitatea de transport nu s-ar putea cumula cu alte forme de sprijin public acordate pentru aceeași rută, perioadă sau cheltuială, potrivit detaliilor publicate de gorjonline.ro. Sumele necesare pentru acordarea celor două tipuri de sprijin urmează să fie suportate de la bugetul de stat, ceea ce înseamnă că adoptarea proiectului va depinde și de impactul său bugetar, evaluat în procesul legislativ.
Deocamdată, inițiativa se află în stadiul de proiect de lege și nu produce niciun efect asupra tinerilor angajați. Parcursul ei prin Parlament va stabili dacă măsurile propuse ajung să fie aplicate, și în ce formă, după eventualele amendamente din comisiile de specialitate.



