Cinci confederații sindicale cer întâlniri cu Guvernul și PSD pe tema salariului minim din 2027

Blocul Național Sindical (BNS), Cartel ALFA, CNSLR-Frăția, CSDR și CSN Meridian au solicitat întâlniri de lucru cu premierul Luca Niculescu, cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, și cu cei 11 miniștri social-democrați din Guvern. Potrivit unui comunicat al BNS, citat de G4Media după o informare Agerpres, cele cinci confederații vor să identifice soluții la „principalele probleme economice și sociale care afectează salariații și populația României”.

În scrisoarea trimisă premierului, sindicatele cer convocarea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social (CNTDS), organismul în care Guvernul, sindicatele și patronatele negociază deciziile economice majore. Pe agenda cerută de sindicate se află consultări privind calendarul măsurilor din programul de guvernare, înainte ca acesta să ajungă în Parlament, și nivelul salariului minim brut garantat în plată pentru 2027. Reprezentanții confederațiilor sunt așteptați luni, de la ora 16:00, la Guvern, pentru o primă întâlnire de lucru.

Separat, cele cinci organizații au cerut o întrevedere cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, și cu cei 11 miniștri social-democrați, pentru a discuta prioritățile sociale și economice și măsuri concrete de protejare a nivelului de trai. Confederațiile subliniază, în comunicat, importanța unui „dialog social real și responsabil”, care să ducă la măsuri adaptate nevoilor cetățenilor.

Disputa pe salariul minim din 2027

Solicitarea sindicatelor vine pe fondul unei dispute deschise între sindicate, patronate și Guvern privind nivelul salariului minim de anul viitor. Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat sâmbătă, 24 octombrie, la Alba Iulia, că salariul minim brut va rămâne la 4.325 de lei de la 1 ianuarie 2027, nivelul aplicat deja din 1 iulie 2026, când a fost majorat de la 4.050 de lei. „La 1 ianuarie 2027, salariul minim va fi cel care este acum în plată, 4.325 brut”, a afirmat ministrul, potrivit unor declarații preluate de mai multe publicații economice.

Potrivit ministrului, o eventuală creștere urmează să fie discutată abia după ce Institutul Național de Statistică transmite datele necesare formulei legale de calcul, care ține cont de productivitate și de alți indicatori macroeconomici. Abia apoi subiectul ajunge în Consiliul Național Tripartit, unde Guvernul, sindicatele și patronatele negociază o eventuală nouă valoare.

Blocul Național Sindical cere însă o majorare a salariului minim brut de la 4.325 de lei la 5.000 de lei, o creștere de 675 de lei, echivalentul a aproximativ 15,6%. Organizația sindicală a formulat revendicarea încă din iulie 2026, susținând că puterea de cumpărare a angajaților cu venituri mici a fost erodată de inflație. BNS a mai acuzat Guvernul că a amânat cu șase luni majorarea aplicată în vara acestui an, întârziere pentru care, potrivit sindicatului, costul a fost suportat de salariați.

De cealaltă parte, organizațiile patronale resping ideea unei noi majorări în ritmul cerut de sindicate. Reprezentanții IMM România i-au solicitat premierului Luca Niculescu, la o întâlnire din 26 octombrie, să nu majoreze salariul minim în 2027. Patronatele cer, de asemenea, respectarea unui interval de cel puțin 12 luni între două majorări consecutive și o formulă predictibilă de calcul. Dragoș Petrescu, din conducerea Confederației Patronale Concordia, a avertizat că o creștere de 600 de lei brut ar fi greu de suportat pentru companiile cu mulți angajați plătiți la nivelul minim, explicând că majorarea costurilor se regăsește, de regulă, în prețurile finale ale produselor.

Context: proteste și presiune pe Guvern pentru dialog social

Tensiunile din jurul salariului minim nu sunt noi. În august, mai multe federații sindicale au protestat în fața Ministerului Muncii, cerând majorarea de la 1 ianuarie 2027 și deblocarea negocierilor colective de muncă la nivel sectorial și național. Atunci, ministrul interimar al Muncii de la acea vreme, Dragoș Pîslaru, a explicat că o decizie nu putea fi luată imediat, pentru că lipsea cadrul de reprezentare la nivelul patronatelor necesar pentru contracte colective naționale.

Premierul Luca Niculescu a avut, în săptămâna de după 25 octombrie, prima întâlnire cu reprezentanții mediului de afaceri privind acest subiect, fapt care a nemulțumit BNS. Sindicatul a criticat faptul că premierul a discutat mai întâi cu patronatele, fără o întrevedere similară deja programată cu confederațiile sindicale. Solicitarea transmisă acum de cele cinci confederații pentru întâlniri cu premierul, cu președintele PSD și cu miniștrii social-democrați pare să urmărească recuperarea acestui decalaj de acces la decizie.

Miza discuțiilor depășește nivelul strict al salariului minim. În scrisoarea către premier, sindicatele cer și consultări privind calendarul întregului program de guvernare, înainte ca acesta să fie supus aprobării Parlamentului. Este un semnal că organizațiile sindicale vor să influențeze nu doar cifra salariului minim, ci și ritmul și conținutul măsurilor economice și sociale pe care Guvernul le pregătește pentru perioada următoare.

Pentru companii, miza practică e directă: fiecare angajat plătit la nivelul minim reprezintă un cost suplimentar previzibil doar dacă formula de calcul și calendarul deciziilor sunt clare. Patronatele cer tocmai această predictibilitate, în timp ce sindicatele insistă pe recuperarea pierderilor din puterea de cumpărare, într-un context în care inflația a afectat, potrivit BNS, peste 13% din veniturile reale ale salariaților cu venituri mici în ultimul an și jumătate.

Deocamdată, Guvernul nu a anunțat o nouă valoare pentru salariul minim din 2027, iar ministrul Muncii a precizat că discuția va începe abia după centralizarea datelor economice de la Institutul Național de Statistică. Întâlnirea de luni de la Palatul Victoria, solicitată de cele cinci confederații, ar putea fi primul pas oficial către o decizie care va influența atât veniturile angajaților cu salarii mici, cât și costurile companiilor, într-un an în care bugetul de stat e deja sub presiune.