O dispută publică între doi foști oficiali ai statului român a ajuns în atenția presei economice, chiar în perioada în care proiectul Neptun Deep intră în etapa finală dinaintea primei producții de gaze. Bogdan Aurescu, fost ministru de Externe și actual judecător la Curtea Internațională de Justiție de la Haga, și Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei și expert în domeniu, se contrazic public despre statutul juridic al zonei în care se află zăcământul, potrivit economedia.ro.

Disputa a pornit de la un discurs al lui Aurescu, rostit cu ocazia împlinirii a 80 de ani ai Curții Internaționale de Justiție. Fostul ministru de Externe a condus, în 2009, dosarul României la Haga privind delimitarea spațiului maritim cu Ucraina. Potrivit lui Aurescu, miza economică a hotărârii din 2009 „se vede acum, odată cu proiectul Neptun Deep”, iar exploatarea perimetrului, programată să înceapă anul viitor, se va face „în zona pe care am câștigat-o”.

Hotărârea din 3 februarie 2009 a acordat României aproximativ 80% din suprafața disputată cu Ucraina în vestul Mării Negre, echivalentul a 9.700 de kilometri pătrați de spații maritime, dintr-un total de circa 12.200 de kilometri pătrați aflați atunci în litigiu. Aurescu a descris acel verdict drept singura extindere a drepturilor suverane ale României de la Marea Unire din 1918 încoace.

Ce spune Răzvan Nicolescu despre zona Neptun Deep

Răzvan Nicolescu, care a fost ministru al Energiei între 2014 și 2015, a respins public această interpretare. Fostul demnitar a scris pe Facebook că zona Neptun Deep „nu a făcut niciodată obiectul vreunei dispute cu un alt stat” și că „a fost mereu o zonă care a aparținut României”, fără ca cineva să fi pus vreodată la îndoială acest lucru, potrivit relatării G4Media.

Nicolescu a adus în discuție și un alt perimetru, Midia Deep, aflat în vecinătatea Neptun Deep. Potrivit acestuia, Exxon și Petrom, împreună cu alte două companii, au explorat o mică zonă disputată la Haga, cumpărată de la BSOG/Sterling, intitulată Midia Deep. „Nu au găsit nimic acolo, iar acea zonă nu are nicio legătură cu proiectul Neptun care nu a fost disputat vreodată”, a mai scris fostul ministru al Energiei, citat de G4Media.

Fostul demnitar a atras atenția și asupra unui risc mai larg, de natură geopolitică. „Nu departe de zona Neptun Deep se dau lupte”, a scris Nicolescu, într-o aluzie la tensiunile din regiunea Mării Negre, potrivit economedia.ro. Mesajul lui vine însoțit de un avertisment direct către oficialii statului: declarațiile confuze despre statutul juridic al zonei „cresc riscurile de securitate pentru proiect”.

„Zona Neptun Deep nu a făcut niciodată obiectul vreunei dispute cu un alt stat”, a scris Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, citat de economedia.ro.

Argumentele lui Aurescu și miza pentru investiția de 4 miliarde de euro

Bogdan Aurescu a respins acuzația, transmițând presei trei hărți în sprijinul poziției sale. „Este complet fals să spui că zona Neptun Deep nu a făcut niciodată obiectul unei dispute cu un alt stat”, a declarat fostul ministru de Externe, potrivit G4Media.

Potrivit explicațiilor sale, o parte semnificativă a perimetrului Neptun Deep, așa cum este cartografiat de OMV Petrom, se suprapune cu zona câștigată de România la Haga în 2009. Aurescu a precizat, pentru susținerea argumentului, că anunțul oficial al deciziei finale de investiție, din iunie 2023, menționează dezvoltarea zăcămintelor Domino și Pelican Sud din interiorul perimetrului câștigat în litigiul cu Ucraina.

Dincolo de polemica dintre cei doi foști oficiali, proiectul Neptun Deep rămâne cel mai mare investiție offshore de gaze naturale din Uniunea Europeană. Investiția totală se ridică la aproximativ 4 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de OMV Petrom și Romgaz, parteneri cu câte 50% din acțiuni. Volumul recuperabil este estimat la circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze, iar producția anuală la platou ar urma să ajungă la 8 miliarde de metri cubi.

Primele livrări de gaze în Sistemul Național de Transport sunt estimate pentru prima jumătate a anului 2027, potrivit comunicărilor recente ale celor două companii către Bursa de Valori București. Platforma de producție Neptun Alpha a fost deja instalată, iar șapte din cele zece sonde de producție sunt finalizate.

Importanța strategică a proiectului pentru securitatea energetică a României și a regiunii explică de ce declarațiile contradictorii ale unor foști demnitari capătă greutate publică. Perimetrul se află în zona economică exclusivă a României, dar nu intră sub incidența directă a garanțiilor de securitate colectivă prevăzute de tratatul NATO, fapt confirmat anterior de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.

CEO-ul OMV Petrom, Christina Verchere, a declarat recent că proiectul beneficiază de măsuri speciale de protecție, fiind considerat infrastructură critică esențială pentru securitatea energetică națională. Compania colaborează direct cu autoritățile statului printr-un protocol care include exerciții de simulare a situațiilor de criză, potrivit declarațiilor acesteia.

Romgaz a evaluat recent riscurile de securitate pentru Neptun Deep ca fiind „scăzute spre medii”, după o reevaluare a profilului de risc determinată de potențialele incidente cu drone în Marea Neagră. Compania a precizat, într-un prospect de obligațiuni, că incidentele izolate petrecute până acum nu au dus la perturbări semnificative ale operațiunilor sau ale lanțurilor de aprovizionare ale proiectului.

Disputa dintre Aurescu și Nicolescu readuce în discuție un subiect sensibil pentru investitorii din energie: percepția de stabilitate juridică și de securitate a unui proiect de miliarde de euro, aflat la câteva luni de prima producție comercială.