Doar 4 din 29 de primari PNL vin la întâlnirea cu Bolojan în Teleorman

La ședința Biroului Politic Județean al PNL Teleorman, organizată cu ocazia vizitei lui Ilie Bolojan, au venit doar patru dintre cei 29 de primari liberali din județ. Informația apare într-o relatare HotNews, bazată pe discuții cu mai mulți lideri locali ai partidului.

Scena s-a repetat la scurt timp și în Călărași, unde la întâlnirea cu președintele PNL s-au prezentat doar șase din cei 20 de primari ai partidului, potrivit acelorași surse. Absențele nu sunt întâmplătoare, susțin liderii locali citați de HotNews: ele reflectă tensiunile mocnite din interiorul partidului, după intrarea PNL în opoziție.

Bolojan a pornit turneul prin filiale la scurt timp după ce liberalii au decis să voteze învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu, fără să intre la guvernare. Președintele PNL a explicat atunci că partidul va face „o opoziție serioasă” față de noul Executiv, respingând eticheta de opoziție constructivă.

Filiale cu rezultate slabe, scopul declarat al vizitelor

Oficial, scopul deplasărilor este evaluarea activității organizațiilor cu rezultate electorale slabe și identificarea problemelor care ar justifica reorganizarea echipelor locale. Teleorman este un exemplu relevant: filiala, condusă interimar de Daniel Constantin, nu a obținut niciun mandat de parlamentar pentru PNL la ultimele alegeri.

Vizita lui Bolojan în județ a fost precedată cu o zi înainte de demisia lui Marius Stancu din funcția de secretar general al PNL Teleorman, un alt semnal al tensiunilor din filială. Liderul organizației este, de mai bine de doi ani, un apropiat al președintelui partidului, dar liberalii teleormăneni rămân împărțiți între cele două tabere care se dispută conducerea PNL.

Situația din Călărași arată, la rândul ei, o ruptură descrisă drept „iremediabilă” de surse citate în presă, organizația fiind considerată aproape de disoluție. Patru filiale se poziționează deschis împotriva lui Bolojan, potrivit informațiilor relatate de Stiripesurse.ro: Giurgiu, Călărași, Argeș și Ilfov.

Nu doar sudul țării ridică probleme pentru liderul PNL. În Caraș-Severin, din totalul celor 25 de primari liberali ai județului, doar nouă s-au prezentat la întâlnirea cu Bolojan, în timp ce 16 au lipsit, conform relatărilor citate de aceeași sursă.

Tensiunile interne ale PNL, pe fondul pierderii guvernării

Absențele vin pe fondul unei dispute ideologice mai ample din partid, între platforma condusă de Bolojan și gruparea care se revendică drept „liberal-conservatoare”. Europarlamentarul Rareș Bogdan, unul dintre liderii acestei din urmă tabere, a cerut organizarea unui Congres Extraordinar al PNL în februarie sau martie 2027, înaintea congresului programat la termen, în iulie același an.

Rareș Bogdan susține că apropierea de USR, promovată de Bolojan, „nu face altceva decât să îndepărteze electoratul conservator al PNL de partid”, potrivit unei declarații redate de Gândul. El a mai afirmat că Ilie Bolojan „a eşuat în calitate de premier şi în calitate de lider al PNL”.

Disputa are rădăcini mai vechi. Încă din luna iulie, echipa lui Bolojan a dizolvat conducerile a șase filiale PNL cu rezultate slabe, controlate în general de contestatari din partid, potrivit Rador. Mișcarea a venit la scurt timp după lansarea oficială a Platformei Liberal-Conservatoare, prin care opoziția internă încerca să schimbe linia partidului către un compromis cu PSD.

Prim-vicepreședintele PNL, Dan Motreanu, a respins atunci ideea unei noi platforme interne, susținând că partidul își asumase deja orientarea liberal-conservatoare. Linia de fractură rămâne, însă, deschisă: Rareș Bogdan a precizat, într-o declarație ulterioară, că platforma sa dispune de cinci sau șase persoane capabile să concureze pentru președinția PNL, fără ca vreo candidatură să fie deocamdată decisă.

Contextul mai larg explică reticența unora dintre primarii liberali. După pierderea guvernării, aleșii locali din PNL s-au văzut decuplați de la o parte din resursele publice pe care le administrau anterior din poziții de putere, o schimbare resimțită direct în teritoriu. Mulți dintre ei trebuie acum să decidă dacă rămân loiali conducerii actuale sau își orientează sprijinul spre tabăra contestatară, într-un moment în care viitorul partidului la guvernare rămâne incert.

Pentru Ilie Bolojan, miza turneului prin filiale depășește simpla evaluare administrativă a organizațiilor județene. Modul în care partidul gestionează aceste tensiuni interne va influența poziția PNL în negocierile politice viitoare, inclusiv în relația cu Guvernul Niculescu, susținut printr-un acord condiționat semnat la jumătatea lunii octombrie. Acordul prevede că liberalii nu vor iniția sau vota o moțiune de cenzură împotriva Executivului în primele șase luni, atât timp cât premierul respectă principiile asumate, printre care ținta de deficit și disciplina fiscală.

Rezultatul congresului extraordinar cerut de Rareș Bogdan, dacă va fi convocat, ar putea stabili raportul de forțe dintre cele două tabere din PNL și, implicit, direcția pe care partidul o va urma în relația cu actuala guvernare și în pregătirea viitoarelor alegeri.