Expertă în securitate: strategia externă a lui Nicușor Dan ar putea slăbi relațiile cu partenerii europeni

România își construiește strategia externă în jurul unei apropieri de administrația Trump, în detrimentul relațiilor cu partenerii europeni, potrivit Oanei Popescu-Zamfir, expertă în securitate europeană la institutul britanic RUSI. Afirmațiile au fost făcute în podcastul „Cum supraviețuim?”, realizat de Adriana Nedelea și publicat de SpotMedia.ro.

Popescu-Zamfir, care este și director al Global Focus și va intra anul viitor în Consiliul Consultativ Academic al Colegiului de Apărare al NATO de la Roma, consideră că Președinția României nu mai mizează pe o continuitate a traiectoriei pro-europene a țării. „Președinția României și cercul din jurul președintelui nu mai cred și în varianta unui viitor pozitiv, să spunem, european și euroatlantic și democratic pentru România”, a spus ea, potrivit sursei citate.

În opinia expertei, administrația prezidențială operează cu două scenarii posibile pentru viitorul țării. Primul este unul negativ, în care partidele radicale ajung la guvernare și România urmează modelul Ungariei conduse, până de curând, de Viktor Orbán. Al doilea este cel pe care președintele l-ar prefera: menținerea unui echilibru care evită o deplasare totală către o poziție pro-rusă, chiar dacă presupune acceptarea altor compromisuri, inclusiv ancorarea relației cu cercul MAGA.

Comparația cu Ungaria nu este întâmplătoare. Țara vecină a rămas, sub Orbán, unul dintre puținii membri UE care au cultivat relații apropiate cu administrația Trump, inclusiv susținere pentru acțiuni americane controversate, cum a fost intervenția din Venezuela, potrivit Capital.ro. Orbán și-a pierdut însă puterea în alegerile din aprilie 2026, iar noul guvern condus de Peter Magyar a semnalat o relație mai cooperantă cu Comisia Europeană, conform Presshub.ro.

Strategia românească, comparată cu modelul Ungariei de dinainte de alegeri

Potrivit Oanei Popescu-Zamfir, logica din spatele apropierii de Washington este una defensivă, nu ofensivă. „Mai bine ancorăm prezența MAGA în România (...) pentru că strategic asta va ține măcar Rusia departe de a exercita o influență directă asupra României”, a explicat ea, citată de SpotMedia.ro.

Apropierea președintelui de administrația americană a avut deja câteva momente concrete. Nicușor Dan a participat în februarie 2026 la reuniunea inaugurală a Consiliului pentru Pace de la Washington, inițiat de Donald Trump, unde a discutat scurt cu secretarul de stat Marco Rubio, potrivit Observator News. Președintele a fost fotografiat atunci ținând în mână o șapcă inscripționată cu „MAGA”, primită de la Casa Albă.

Președintele a negat însă, în repetate rânduri, orice afinitate ideologică cu mișcarea. „Nu este în niciun caz, nu e vorba de ideologie aici”, a declarat Nicușor Dan într-un interviu citat de HotNews.ro. El a adăugat că interesul principal al României rămâne o relație bună între Statele Unite și Europa, nu o alegere între cele două blocuri.

Administrația prezidențială a mers mai departe cu demersurile de vizibilitate la Washington, inclusiv prin editoriale semnate de președinte în publicații americane conservatoare, precum Newsmax și Fox News, potrivit unei analize publicate de HotNews.ro. Președinția a încheiat și un contract de lobby pentru a obține vizibilitate suplimentară la Washington, conform aceleiași surse.

Diferența față de Ungaria lui Orbán ține, potrivit expertei, de intenție mai degrabă decât de rezultat. Orbán și-a asumat deschis o poziție critică față de Bruxelles, inclusiv prin refuzul de a respecta pactul UE privind migrația, ceea ce a dus la blocarea unor fonduri europene pentru Ungaria, potrivit G4Media. România, în schimb, pare să caute o cale mai prudentă, menținând oficial discursul pro-european, dar fără a investi, potrivit Oanei Popescu-Zamfir, în consolidarea reală a parteneriatelor europene.

Ce înseamnă pentru guvernare și pentru viitorul economic al țării

Experta leagă strategia externă a președinției de actuala structură de guvernare. În opinia ei, administrația acceptă tacit un guvern cu PSD la bază, chiar dacă acesta ar putea accentua corupția sau ar putea diminua standardele de stat de drept, atât timp cât extrema dreaptă nu ajunge direct la putere. „Putem să acceptăm un guvern PSD plus câțiva din afară care riscă în continuare (...) să ducă economia într-o situație și mai dificilă”, a spus Popescu-Zamfir, potrivit SpotMedia.ro.

Pentru un antreprenor sau un investitor, miza discuției nu e abstractă. Relațiile diplomatice influențează direct accesul la fonduri europene, condițiile de finanțare și predictibilitatea cadrului de reglementare. Popescu-Zamfir subliniază că, în cazul unor incidente hibride, de tipul celor cu care România s-ar putea confrunta, sprijinul va veni în primul rând din partea partenerilor europeni, nu americani. „Realmente, geografia contează”, a spus ea, argumentând că „partenerii europeni sunt mai aproape decât cei americani” atunci când apar situații de criză.

Critica ei vizează în special lipsa unei investiții pe termen lung în relațiile europene, într-un moment în care contextul politic intern nu este favorabil unei astfel de direcții. „Dacă acum, în acești ani, circumstanțele politice din România nu arată bine, în loc să investească în a crea o bază (...), în loc să creeze și să consolideze o bază de unde să crească mișcări politice sănătoase”, a explicat experta, citată de SpotMedia.ro, fără să finalizeze gândul în materialul publicat.

Compararea cu alte state membre ale UE arată o varietate de abordări față de administrația Trump. Dacă Ungaria a mers, sub Orbán, pe o linie de confruntare deschisă cu Bruxelles-ul combinată cu apropiere de Washington, alte state europene mari, precum Franța sau Germania, au păstrat distanța față de formatele propuse de Trump, inclusiv de Consiliul pentru Pace de la Washington, la care liderii marilor puteri europene nu au participat, spre deosebire de România, potrivit Știrile ProTV.

Această diferență de poziționare, spune Popescu-Zamfir, nu e neapărat o greșeală strategică automată, dar ridică întrebarea privind direcția pe termen lung. Ea admite că evaluarea președintelui privind riscul unei derapaje pro-ruse „probabil că nu greșește”, însă consideră că liderii politici ar trebui să construiască un viitor dorit, nu doar să urmeze tendințele existente în societate. „Leadership înseamnă să te lupți pentru a duce țara într-o anumită direcție, nu pentru a urma direcția cumva naturală în care se îndreaptă societatea”, a precizat ea, potrivit SpotMedia.ro.

Discuția rămâne deschisă în contextul în care alegerile prezidențiale din Franța, programate pentru 2027, ar putea aduce schimbări majore în alianțele occidentale. Jean-Luc Mélenchon, unul dintre favoriții sondajelor din stânga radicală franceză, a promis recent ieșirea Franței din NATO, potrivit ZF.ro. Un astfel de scenariu ar schimba din nou harta alianțelor europene și ar readuce în discuție poziționarea fiecărui stat membru, inclusiv a României, între Washington și Bruxelles.