Grindeanu acuză un gol de 30 de miliarde de lei lăsat de Guvernul Bolojan, PNL respinge cifra

De unde pleacă, de fapt, finanțele publice ale României după plecarea Guvernului Bolojan? Întrebarea a ajuns în centrul disputei politice de weekend, după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, a acuzat fostul executiv că a lăsat „peste 30 de miliarde de lei în facturi neachitate, cheltuieli şi obligaţii împinse în viitor”, scrie Digi24.

Liderul social-democraților a scris, duminică, pe Facebook, că fostul premier Ilie Bolojan „a sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul”. El a adăugat că execuția bugetară arată „cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. După orice metodologie”, invocând date de la INS, BNR, Eurostat și Comisia Europeană.

„Acest trend trebuie inversat. PSD alege să fie alături de oamenii reali, nu de corul digital care aplaudă mecanic eşecul pe reţelele sociale”, a mai scris Grindeanu, citat de Digi24.

Cum a ajuns Grindeanu la suma de 30 de miliarde de lei

Potrivit declarațiilor făcute anterior la Parlament, liderul PSD a adunat trei sume separate pentru a ajunge la cifra invocată în mesajul de duminică. Prima component sunt facturi executate, dar nefacturate de constructori, estimate la circa 3 miliarde de euro, adică aproximativ 16 miliarde de lei, potrivit relatărilor din presă despre declarațiile sale de la Parlament.

A doua componentă este o sumă de 10-12 miliarde de lei, pe care Grindeanu a spus că o consideră necesară pentru funcționarea instituțiilor statului până la finalul anului. A treia este de 5 miliarde de lei, bani pe care statul ar trebui să-i plătească magistraților în urma unor sentințe definitive din justiție. Adunate, cele trei sume depășesc 30 de miliarde de lei, suma vehiculată de președintele PSD.

Un buget adoptat în aprilie „s-a epuizat în octombrie”, a mai scris Grindeanu, susținând că reformele fostului Guvern „s-au făcut cu sabia de lemn, în timp ce peste economie şi veniturile românilor s-a trecut cu tancul”.

Ce răspund Ministerul Finanțelor și PNL

Explicațiile oficiale privind execuția bugetară vin, însă, cu alte cifre decât cele folosite de liderul PSD. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat în fața comisiilor parlamentare, cu câteva zile înainte, că deficitul bugetar s-a redus la 3,82% din PIB după primele nouă luni ale anului, de la 5,35% în aceeași perioadă a anului trecut.

Nominal, asta înseamnă un deficit de 78,52 miliarde de lei, față de 102,47 miliarde de lei cu un an în urmă, o scădere de circa 24 de miliarde de lei. „Vorbim de un deficit de 3,82% după nouă luni în acest an, deci 78 de miliarde de lei”, a declarat Nazare, citat de Agerpres. Potrivit acestuia, veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 11,8% față de anul trecut, în timp ce cheltuielile au urcat cu aproximativ 5%.

PNL a reacționat ferm la afirmațiile președintelui PSD, acuzându-l că „falsifică” semnificația datelor Eurostat. Liberalii susțin că social-democrații amestecă cifre calculate după metodologii diferite, comparând, în fapt, „mere cu pere”. Potrivit Ministerului Finanțelor, deficitul cash pe primele șase luni din 2026 a fost de 2% din PIB.

Disputa are legătură și cu datele Eurostat publicate pe 21 octombrie, care au arătat un deficit guvernamental ajustat sezonier de 9,2% din PIB pentru România în trimestrul al doilea din 2026, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, urmată de Ungaria cu 7,2% și Polonia cu 5,9%. Cifra se referă strict la trimestrul doi, raportat la PIB-ul trimestrial, și nu reprezintă deficitul cumulat pe șase luni sau ținta anuală, au explicat atât Banca Națională, cât și Ministerul Finanțelor.

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a precizat că indicatorul trimestrial „variază de la un trimestru la altul” și că trebuie urmărit și rezultatul trimestrului trei, potrivit Agerpres. Guvernul își menține ținta de deficit de 6,2% din PIB pentru întregul an 2026, calculată după metodologia națională.

Fostul ministru PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, a cerut, la rândul său, explicații suplimentare de la Nazare, susținând că diferența dintre deficitul cash și cel calculat după metodologia europeană ESA ar echivala cu o „gaură” de circa 37 de miliarde de lei. Ministerul Finanțelor nu a confirmat public această estimare.

Fostul premier Ilie Bolojan a respins, în plenul Parlamentului, acuzațiile privind o presupusă „gaură” bugetară, afirmând că PSD „inventează” o moștenire grea pentru a justifica promisiunile electorale, potrivit relatărilor din presă despre intervenția sa.

Dincolo de disputa privind cifrele, Grindeanu a anunțat un pachet de măsuri pe care miniștrii PSD urmează să le prezinte în săptămâna care vine, în mai multe domenii. La Sănătate, prioritatea este asigurarea fondurilor pentru UPU și Ambulanță. La Agricultură, PSD vrea deblocarea despăgubirilor pentru secetă și reluarea exporturilor de ovine. La Transporturi, liderul PSD a vorbit despre deschiderea, în noiembrie, a unei noi secțiuni de autostradă, între Tigveni și Curtea de Argeș.

La Muncă, Grindeanu a menționat deblocarea platformei „Work in Romania”, destinată angajării lucrătorilor străini, aşteptată, spune el, de peste o lună de „mii de antreprenori şi firme româneşti”. La Fonduri Europene sunt anunțate discuții la Bruxelles pentru salvarea banilor din PNRR, iar la Economie — un audit al programelor de sprijin pentru companii.

Context suplimentar vine din aceeași perioadă: deficitul bugetar la nouă luni, de 3,82% din PIB, s-a produs pe fondul unei creșteri a investițiilor publice cu peste 25 de miliarde de lei, până la aproape 108 miliarde de lei, dintre care circa 70% provin din fonduri europene, inclusiv PNRR, potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate de Agerpres. Datoria publică a urcat, în același timp, la peste 60% din PIB, unul dintre factorii de presiune asupra bugetului menționați chiar de ministrul interimar al Finanțelor.

Disputa privind cifrele exacte ale deficitului nu este nouă în politica românească; fiecare schimbare de guvern a fost însoțită, în ultimii ani, de acuzații reciproce privind „moștenirea” lăsată de administrația precedentă. De această dată, miza e amplificată de contextul deja tensionat al finanțelor publice, cu o țintă de deficit de 6,2% din PIB pentru 2026 și cu obligația, asumată față de Comisia Europeană, de a continua reducerea deficitului și în 2027.