Ministerul Finanțelor a aprobat și publicat normele de aplicare a mecanismului de compensare de 2 miliarde de lei, destinat stingerii plăților restante ale administrațiilor publice locale, potrivit unui comunicat al instituției preluat de G4Media. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a semnat ordinul pentru punerea în aplicare a prevederilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2026, cea prin care a fost adoptată prima rectificare bugetară a anului.
Mecanismul nu presupune transferuri efective de bani către primării sau firme, ci o stingere simultană a două tipuri de datorii. Unitățile administrativ-teritoriale — comune, orașe, municipii, județe și sectoarele Capitalei —, instituțiile finanțate din bugetele locale și spitalele publice din rețeaua autorităților locale au datorii către furnizori de bunuri, servicii și lucrări. În același timp, multe dintre aceste firme, neplătite la timp, au acumulat propriile datorii fiscale către stat. „Mecanismul de compensare rupe acest lanț, stingând simultan datoria autorității locale către furnizor și datoria fiscală a furnizorului către stat”, explică Ministerul Finanțelor, citat de Digi24.
Nazare a rezumat principiul în termeni simpli: „Nu dăm bani, stingem datorii, iar banii se întorc la buget sub formă de taxe colectate”, a declarat ministrul, potrivit aceleiași surse. Procedura se derulează prin Trezoreria Statului: fiecare unitate administrativ-teritorială încheie cu furnizorul un acord de stingere a obligațiilor, în care suma datorată acestuia este corelată cu obligațiile lui fiscale, confirmate printr-un certificat de atestare fiscală emis de autoritatea centrală.
De unde vine suma de 2 miliarde de lei pentru plățile restante locale
Mecanismul provine din prima rectificare bugetară din 2026, prin care bugetele locale au primit o suplimentare netă de aproximativ 2,81 miliarde de lei din sumele defalcate din TVA. Din acest total, 2 miliarde de lei au fost rezervate expres pentru stingerea plăților restante înregistrate la 30 septembrie 2026, conform informațiilor relatate de Euronews.ro.
Guvernul a motivat măsura printr-o problemă structurală a finanțelor publice locale. Datele lunare ale Ministerului Finanțelor arată că arieratele — plățile restante cu o vechime de peste 90 de zile — sunt generate aproape integral de bugetele locale. La 31 august 2026, arieratele administrațiilor locale ajunseseră la 612,9 milioane de lei, în creștere cu 3,7% față de luna precedentă, și reprezentau peste 97% din totalul arieratelor bugetului general consolidat, de 630,6 milioane de lei, potrivit datelor citate de Mediafax. Aproape 166 de milioane de lei din aceste restanțe aveau o vechime mai mare de un an.
Evoluția din ultimele douăsprezece luni arată că fenomenul este recurent, nu unul izolat. Arieratele locale scăzuseră la finalul anului 2025, de la 798,8 milioane de lei în noiembrie la 573,6 milioane de lei în decembrie, dar au urcat din nou la 644,3 milioane de lei în ianuarie și la 672,9 milioane de lei în februarie 2026. Pe parcursul întregului an, nivelul s-a menținut peste pragul de 600 de milioane de lei, conform cifrelor Ministerului Finanțelor citate de agenția de presă News.ro.
Nazare a explicat mecanismul care întreține acest blocaj: „Peste 97% din arieratele statului sunt la primării, consilii județene și spitale gestionate la nivel local, iar în spatele lor sunt firme care au lucrat pentru comunități și au ajuns, neplătite, cu datorii la ANAF”, a declarat ministrul, potrivit comunicatului citat de G4Media. El a adăugat că obiectivul este ruperea unui „cerc vicios”, în care primăriile nu își pot plăti furnizorii, iar aceștia, rămași fără încasări, nu își pot plăti taxele la stat.
Cine poate aplica și ce datorii intră în mecanismul de compensare
Lista plăților eligibile este amplă. În mecanism intră plățile restante către furnizorii de bunuri, servicii și lucrări înregistrate în contabilitate la 30 septembrie 2026, compensațiile de serviciu public datorate operatorilor de transport local de călători și sumele datorate furnizorilor de energie termică, la prețul reglementat de facturare către populație. Sunt eligibile și obligațiile fiscale restante proprii ale unităților administrativ-teritoriale, ale instituțiilor finanțate din bugetele locale și ale spitalelor din rețeaua lor, potrivit normelor publicate de minister și citate de Profit.ro.
Calendarul este strâns. Unitățile administrativ-teritoriale au termen până la 25 noiembrie 2026 pentru a depune cererile la direcțiile generale regionale sau la administrațiile județene ale finanțelor publice. Ministerul Finanțelor repartizează apoi sumele pe județe și pe Municipiul București în cel mult trei zile lucrătoare, în ordinea cronologică a primirii cererilor și în limita plafonului de 2 miliarde de lei. Sumele repartizate și neutilizate se retrag la 21 decembrie 2026, conform ordonanței de urgență care reglementează operațiunea.
Pentru mediul de afaceri, efectul principal constă în recuperarea unor creanțe blocate de luni sau ani de zile. Companiile care au lucrat pentru administrațiile locale și nu au fost plătite își pot stinge propriile datorii fiscale, inclusiv accesoriile și sumele care condiționează eșalonările la plată active, potrivit explicațiilor Ministerului Finanțelor citate de Economica.net. Pentru administrațiile locale, mecanismul oferă posibilitatea stingerii datoriilor fără presiune suplimentară asupra bugetelor proprii, iar pentru bugetul de stat înseamnă recuperarea unor creanțe fiscale care altfel ar fi rămas neîncasate.
Nazare a îndemnat autoritățile locale să nu amâne depunerea cererilor. „Îi încurajez pe primari și pe președinții consiliilor județene să depună cererile cât mai repede, termenul fiind 25 noiembrie”, a declarat ministrul Finanțelor, potrivit comunicatului citat de G4Media. Modul în care primăriile și companiile vor folosi fereastra de câteva săptămâni va arăta dacă mecanismul reușește să reducă durabil arieratele locale sau dacă acestea vor reveni la nivelurile de peste 600 de milioane de lei înregistrate constant în acest an.
