Guvernul aprobă 860.000 de lei pentru o masă de protocol cu 1.000 de invitați în Qatar, după ce Bolojan o respinsese

Guvernul a aprobat, vineri, hotărârea privind susținerea candidaturii României pentru un nou mandat în Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), scrie hotnews.ro. Actul normativ include finanțarea unei recepții cu o masă tradițională oferită pentru aproximativ 1.000 de persoane, în cadrul Conferinței Plenipotențiarilor UIT (PP-26), care se desfășoară la Doha, în Qatar, între 9 și 27 noiembrie.

Proiectul este exact cel pe care fostul premier Ilie Bolojan l-a retras de pe ordinea de zi a ultimei ședințe de guvern pe care a condus-o, potrivit digi24.ro. Decizia de retragere a generat un schimb public de acuzații între conducerea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) și fostul Executiv.

Potrivit hotărârii aprobate acum, „actul normativ aprobă cheltuielile pentru servicii de organizare eveniment, cu respectarea regulilor și uzanțelor stabilite de UIT, constând în organizarea unei mese tradiționale oferite, în cadrul recepției, pentru aproximativ 1.000 de persoane”, se arată în document, citat de digi24.ro.

Cât costă lobby-ul pentru un loc în Consiliul UIT

Valoarea totală a cheltuielilor de protocol pentru campania de la Doha se ridică la aproape 200.000 de euro, sumă menționată public de fostul premier Ilie Bolojan în momentul în care a refuzat proiectul. Fosta purtătoare de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a precizat că este vorba despre plata din bani publici a 860.000 de lei pentru evenimentul din Qatar, incluzând program artistic și cadouri de protocol, pentru ca președintele ANCOM să obțină un mandat de patru ani în Consiliul UIT.

Banii provin din bugetul ANCOM, autoritate finanțată din tarifele de reglementare plătite de operatorii de telecomunicații din România, nu direct din bugetul de stat. Vicepreședintele ANCOM, Pavel Popescu, l-a acuzat pe Bolojan că, prin retragerea proiectului, a afectat eforturile diplomatice ale României pentru păstrarea unui loc în structura de conducere a UIT, organizație care numără 194 de state membre.

Președintele ANCOM, Valeriu Zgonea, a mers la Guvern pentru a susține proiectul, în timp ce costul recepției a fost evaluat, în alte estimări citate de presă, la circa 250.000 de lei doar pentru componenta dineului, fără celelalte cheltuieli de protocol asociate deplasării delegației.

Din delegația oficială a ANCOM la Doha pot face parte și reprezentanți ai altor instituții publice, inclusiv ai Parlamentului României, potrivit hotărârii de guvern citate de digi24.ro și spotmedia.ro. Extinderea delegației ridică suplimentar costurile logistice ale deplasării, deși actul normativ nu detaliază public numărul exact al participanților oficiali români.

De la respingerea lui Bolojan la aprobarea noului guvern

Controversa a pornit cu aproape două săptămâni înainte de aprobarea finală, când Bolojan a explicat, într-un interviu la Digi24, de ce a retras proiectul fără o informare prealabilă completă. Fostul premier a susținut că s-a trezit cu un proiect introdus pe ordinea de zi prin care ANCOM urma să cheltuiască aproape 200.000 de euro pe activități de protocol în țările arabe.

Noul guvern, condus de Luca Niculescu, a reintrodus proiectul pe ordinea de zi și l-a aprobat vineri, fără modificări de fond față de varianta inițială respinsă de fostul premier. Decizia readuce în discuție modul în care instituțiile publice autofinanțate, precum ANCOM, își stabilesc bugetele de reprezentare externă, în paralel cu măsurile de austeritate anunțate de Executiv pentru alte sectoare bugetare.

Pentru mediul de afaceri, episodul arată cât de volatile pot fi deciziile privind cheltuielile publice de protocol în perioadele de tranziție guvernamentală, chiar și atunci când sumele provin din bugete proprii ale unor autorități de reglementare, și nu direct din bugetul consolidat al statului. Operatorii de telecomunicații, care finanțează ANCOM prin tarifele de reglementare plătite anual, rămân indirect afectați de modul în care autoritatea își alocă resursele pentru acțiuni diplomatice și de imagine.

Mandatul României în Consiliul UIT, dacă va fi obținut, ar putea avea relevanță pentru politicile naționale de spectru radio, standarde de telecomunicații și reglementări digitale discutate la nivel internațional, domenii care influențează direct costurile de operare ale companiilor din sectorul tehnologiei și comunicațiilor.