Guvernul convoacă Tripartitul pentru salariul minim 2027, sindicatele cer 5.000 de lei

Guvernul, sindicatele și patronatele vor negocia în zilele următoare valoarea salariului minim pentru 2027. Decizia va fi luată în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, convocat după întâlnirea de luni dintre premierul Luca Niculescu și cele cinci confederații sindicale, potrivit Forbes.ro.

Pentru moment, nu a fost anunțată nicio valoare oficială pentru anul viitor. Negocierile vor porni de la propunerea Ministerului Muncii și de la analizele sindicatelor privind efectele unei majorări asupra companiilor. Ministrul Muncii, Florin Manole, declarase recent că salariul minim va rămâne, la 1 ianuarie 2027, la nivelul actual de 4.325 de lei brut, până la finalizarea discuțiilor din Consiliul Tripartit.

„Am prezentat astăzi toate cele cinci confederații sindicale o agendă de lucru în 13 puncte. O agendă de lucru care vizează în principal elemente care țin de piața muncii. Aș începe prin mențiunea referitoare la salariul minim, de asemenea, la o regândire a fiscalității pe muncă, pentru că avem o problemă cu fiscalitatea excesivă, mai ales în ceea ce privește salariile mici”, a declarat Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical (BNS), după consultările de la Palatul Victoria.

Salariul minim 2027, miza principală a negocierilor

Consiliul Național Tripartit este forul în care Guvernul, sindicatele și organizațiile patronale discută chestiuni legate de piața muncii și politicile sociale. În cazul salariului minim, acesta reprezintă cadrul obligatoriu de consultare a partenerilor sociali, înainte ca Executivul să ia o decizie finală.

Sindicatele cer majorarea salariului minim brut cu 675 de lei, de la 4.325 de lei la 5.000 de lei, începând cu 1 ianuarie 2027. BNS a susținut că angajații plătiți cu salariul minim au pierdut aproximativ 340 de lei din puterea de cumpărare în ultimii optsprezece luni, echivalentul a circa 13% din venitul lunar. Patronatele cer, în schimb, amânarea oricărei creșteri, invocând impactul asupra costurilor companiilor.

Dumitru Costin a precizat că sindicatele au primit vineri punctul de vedere al Ministerului Muncii și al institutului care a realizat analiza oficială, pe baza legislației naționale. BNS urma să prezinte marți propria analiză privind salariul minim, fiscalitatea muncii și efectele unei eventuale majorări asupra mediului de afaceri.

Liderul BNS a susținut că stabilirea salariului minim trebuie să respecte mecanismul prevăzut de legislația națională, construit pe baza directivei europene privind salariile minime adecvate. Mecanismul presupune utilizarea unor indicatori publici și o formulă predictibilă de calcul, nu decizii diferite de la un guvern la altul, în funcție de conjunctura politică.

Potrivit lui Costin, Ministerul Muncii are obligația legală ca în fiecare toamnă să realizeze o predeterminare a valorii salariului minim, pe baza indicatorilor furnizați de instituțiile de prognoză economică. Propunerea ministerului va fi discutată apoi în Consiliul Național Tripartit, alături de analiza pregătită de confederațiile sindicale.

Președintele BNS a afirmat că organizațiile patronale s-au opus constant majorărilor salariului minim în ultimii ani, dar a cerut ca poziția lor să fie susținută de data aceasta cu argumente și cifre concrete, nu doar prin declarații publice.

„Mâine vă prezentăm ceea ce înseamnă impactul asupra mediului de afaceri a creșterii salariului minim de la 1 ianuarie 2027. (…) Așteptăm să vină și ei cu contraanaliză, nu doar cu declarații”, a declarat Dumitru Costin, președintele BNS.

Legea salarizării unitare, al doilea subiect sensibil pentru buget

Un alt subiect discutat la întâlnirea cu premierul Niculescu a fost calendarul noii Legi a salarizării din sectorul bugetar. Potrivit lui Dumitru Costin, premierul a transmis că, în afara salariului minim, pentru care discuțiile ar trebui încheiate până la sfârșitul lunii noiembrie, Guvernul va oferi în zilele următoare un răspuns la celelalte propuneri sindicale.

Liderul BNS a explicat că elaborarea noii legi ar putea dura cel mult șase luni, astfel că aplicarea ei nu ar putea începe mai devreme de jumătatea anului 2027. În consecință, reforma salarizării bugetare nu ar genera presiuni imediate asupra bugetului de stat sau asupra unei eventuale rectificări bugetare.

Pentru pregătirea noii legi, sindicatele cer însă Guvernului să adopte o ordonanță de urgență prin care ordonatorii de credite din sectorul public să fie obligați, sub sancțiuni financiare, să transmită date detaliate despre structura veniturilor angajaților. Solicitarea vizează salariile de bază, sporurile, stimulentele și bonusurile acordate de fiecare instituție publică, potrivit discuțiilor relatate de Forbes.ro.

Datele ar urma să ajungă la Guvern, Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor, pentru a oferi o imagine completă asupra modului în care sunt construite veniturile din sectorul bugetar. Potrivit lui Costin, ministrul Finanțelor a atras atenția asupra impactului bugetar al unora dintre propunerile sindicale, dar a precizat că reforma salarizării nu va avea efecte imediate, având în vedere timpul necesar elaborării și adoptării legii.

Agenda de 13 puncte prezentată de confederațiile sindicale include și reechilibrarea sarcinii fiscale asupra muncii. Sindicatele propun un acord tripartit prin care o parte din contribuțiile de asigurări sociale să fie transferate de la angajați către angajatori. Pe listă se mai află corectarea sistemului de pensii pentru persoanele care au lucrat în condiții speciale sau deosebite, relansarea negocierilor colective la nivel sectorial și național, precum și eliminarea obstacolelor din companiile cu capital de stat pentru încheierea unor astfel de contracte.

Discuțiile din Consiliul Național Tripartit vor stabili, practic, câți bani vor primi în plus sau deloc peste 1,76 milioane de angajați plătiți cu salariul minim sau cu venituri apropiate de acesta, potrivit estimărilor vehiculate de sindicate în ultimele luni. Rezultatul negocierilor va influența direct costurile cu forța de muncă pentru companiile românești, în special pentru cele din industrii cu salarii mici, chiar înainte de începutul anului fiscal 2027.