Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a avut la dispoziție peste 3,6 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență, dar a reușit să acceseze puțin peste 1,3 miliarde de euro, a declarat joi ministrul Natalia Intotero, aflată în vizită la Petroșani, potrivit G4Media.

Diferența reprezintă aproximativ 2,3 miliarde de euro rămase neaccesate dintr-o alocare care, la nivelul întregului minister, depășea 3,6 miliarde de euro. Intotero a legat eșecul absorbției de mandatul predecesoarei sale, fosta ministră USR Diana Buzoianu, care a condus Ministerul Mediului până în vara acestui an.

„Regret că s-au pierdut foarte mulţi bani din PNRR. Ministerul Mediului a avut peste 3,6 miliarde de euro şi au fost luaţi puţin peste 1,3 miliarde de euro. Foarte mulţi bani s-au pierdut. Şi atunci, vedeţi, trebuie să venim cu soluţii din bugetul de stat”, a declarat Natalia Intotero, citată de Agerpres.

Ministra a adăugat că speră ca viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene să permită obținerea de noi fonduri pentru investițiile rămase neacoperite. Ea a menționat explicit nevoia unei a treia tranșe de negocieri cu Comisia Europeană pentru acest tip de proiecte.

Barajele vechi, un capitol separat în pierderea fondurilor PNRR

Circa 400 de milioane de euro din suma neaccesată erau destinate reabilitării unor baraje construite înainte de 1989, a precizat Natalia Intotero. Ea a dat ca exemplu barajul Valea de Pești din Valea Jiului, unde numai repararea măștii asfaltice este estimată la circa 10,5 milioane de euro.

„Şi nu este singurul baraj cu probleme”, a mai spus ministrul Mediului, în timpul vizitei la obiectivul din orașul Uricani, județul Hunedoara.

Potrivit verificărilor publicate de platforma Factual.ro, programul inițial de reabilitare a barajelor prevedea studii de fezabilitate pentru 30 de obiective, din care 20 urmau să fie efectiv reabilitate. Ținta a fost redusă ulterior la 13 baraje și 13 poldere, iar după o nouă renegociere a rămas finanțată prin PNRR o singură investiție, barajul Leșu din județul Bihor. Pierderea finanțării europene nu înseamnă automat abandonarea definitivă a lucrărilor, notează aceeași sursă, ele putând fi reluate din alte surse de finanțare, inclusiv bugetul de stat.

Buzoianu respinge acuzațiile și vorbește despre un raport din 2025

Fosta ministră Diana Buzoianu a respins varianta potrivit căreia pierderea fondurilor i-ar aparține, susținând că ea a semnalat problema printr-un raport al corpului de control cerut în primele două săptămâni de mandat, acum un an și jumătate.

„Da au fost pierdute miliarde. Doamna Intotero uită convenabil să spună că banii au fost pierduți din corupția și incompetența oamenilor numiți de PSD în subordonatele ministerului”, a transmis Diana Buzoianu, citată de G4Media.

Buzoianu a precizat că raportul corpului de control, cerut la preluarea mandatului, viza exact fondurile pierdute din PNRR și a sugerat ministrei actuale să îi consulte concluziile. „Sunt mulți prieteni de-ai PSD descoperiți ca fiind vinovați. Mulți dintre aceștia sunt acum la minister, în conferințe de presă, alături de dumneaei. Alții i-am demis eu”, a mai spus fosta ministră.

Referitor la banii pierduți pe infrastructura hidrotehnică, Buzoianu a afirmat că responsabilitatea aparține unui fost oficial, pe nume Lucaci, demis chiar de ea din funcție. „Când l-am demis, PSD nu vedea fondurile pierdute de acesta pe baraje, diguri și poldere”, a adăugat Diana Buzoianu, potrivit aceleiași surse.

Disputa are loc pe fondul unui bilanț general al PNRR în România considerat contradictoriu. La termenul-limită de implementare, 31 august 2026, autoritățile au raportat un grad de absorbție estimat la peste 90% pentru granturi la nivel național, în timp ce Ministerul Mediului rămâne, potrivit cifrelor prezentate de Intotero, mult sub acest nivel, cu puțin peste o treime din suma alocată efectiv accesată.

Natalia Intotero a mai anunțat, într-un mesaj separat, că din cele 33 de baraje incluse inițial în discuțiile despre PNRR doar unul a fost finalizat, în județul Bihor, și că ministerul va continua demersurile pe lângă Comisia Europeană pentru recuperarea finanțărilor acolo unde mai este posibil.