Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat într-un interviu pentru Digi24 că nu exclude o creștere a taxelor și impozitelor anul viitor. Întrebat dacă poate garanta absența unor taxe noi, Nazare a răspuns: „Nu îmi doresc taxe și impozite noi, dar avem nevoie de sustenabilitate”.

Ministrul a explicat că decizia politică revine Guvernului și Parlamentului, iar Ministerul de Finanțe urmărește doar menținerea echilibrelor bugetare. „Decizia politică e în Guvern și Parlament. Noi avem grijă să menținem aceste echilibre, ca să nu pățim ca în anii trecuți”, a spus Nazare, potrivit sursei citate.

Poziția sa nu diferă fundamental de cea a premierului Luca Niculescu, care a evitat și el o garanție fermă. „Evident că nu este dorinţa nimănui de a introduce taxe noi şi vom face tot ce putem pentru ca cei mai vulnerabili, în orice caz, să fie protejaţi”, a declarat Niculescu, citat de Digi24. Diferența dintre cei doi oficiali e una de ton, nu de fond: ambii leagă decizia de evoluția cifrelor bugetare până la finalul anului, fără să confirme sau să infirme explicit o majorare.

Dobânzile la datoria publică, argumentul central al ministrului

Nazare a folosit costul finanțării statului ca principal argument pentru prudență fiscală. „Deja avem peste 60 de miliarde anul ăsta. Probabil că anul viitor vom avea peste 70 de miliarde dobânzi”, a spus ministrul, avertizând că aceste sume „le plătesc copiii şi nepoţii noştri”.

Cifra se confirmă și în datele Ministerului Finanțelor: datoria publică a urcat la aproape 1.205 miliarde de lei în iulie 2026, echivalentul a 60,4% din Produsul Intern Brut, peste pragul de 60% stabilit prin tratatele europene. Cheltuielile cu dobânzile au crescut de la 50,5 miliarde de lei la aproximativ 60,8 miliarde de lei doar în 2026, o majorare de peste 10 miliarde de lei într-un singur an.

Comparativ cu alte state din categoria de rating „BBB”, România stă mai rău la acest capitol. Agenția Fitch estima, într-un raport de la finalul lunii iulie, că ponderea datoriei publice în PIB va urca la 64,5% până în 2028, peste mediana de 57,9% a statelor similare. Deficitul bugetar rămâne, la rândul lui, printre cele mai ridicate din această categorie de rating, chiar dacă s-a redus de la 9,3% din PIB în 2024 la o estimare de 5,9% pentru 2026.

Diferența față de alte economii europene explică și referirea lui Nazare la agenția de rating. „În primăvară vine ratingul Fitch. Nu ne permitem să nu avem un buget credibil”, a spus ministrul. Fitch a menținut ratingul suveran al României la BBB-, cel mai scăzut nivel din categoria investment grade, cu perspectivă negativă, avertizând că instabilitatea politică și deficitul ridicat rămân principalele riscuri. Agenția a anunțat că va reevalua ratingul în ianuarie 2027, moment identificat de Nazare drept un termen important pentru credibilitatea bugetului.

Impozitarea proprietăților, un subiect pe care ministrul îl respinge pentru 2027

Spre deosebire de poziția ambiguă privind taxele în general, Nazare a fost explicit pe un subiect punctual: impozitarea proprietăților la valoarea de piață. „Nu există în 2027 vreun plan să aplicăm la impozitarea de proprietate la valoarea de piață”, a precizat ministrul.

El a explicat că mecanismul respectiv a fost introdus printr-o ordonanță din 2022, dar Guvernul a eliminat acest jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență, tocmai pentru a evita costuri suplimentare la finalul anului. „Istoric el a fost ajustat cu inflația. Pe anul viitor nu vom folosi acest sistem. Aud în spațiul public că există acest pericol. Nu există acest pericol”, a spus Nazare, potrivit Digi24.

Această clarificare contrastează cu tonul general al declarațiilor sale despre taxe, unde ministrul a preferat ambiguitatea calculată în locul unei garanții. Explicația ține de condiționarea repetată: orice promisiune fermă depinde, în discursul oficialilor, de execuția bugetară de până la finalul anului și de eventualele programe noi care ar trebui finanțate.

Nazare a atras atenția asupra costului derapajelor bugetare repetate din trecut. „Aceste derapaje înseamnă dobânzi mai mari […] E o responsabilitate enormă în ceea ce facem astăzi, pentru generaţiile care urmează”, a spus ministrul, legând explicit disciplina fiscală de povara transmisă generațiilor viitoare.

Context suplimentar arată amploarea problemei: deficitul de numerar s-a redus la 42 de miliarde de lei în prima jumătate a anului 2026, față de 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unui raport Fitch. Totuși, agenția a avertizat că reducerea deficitului se va modera după 2026, cu riscuri suplimentare în perspectiva alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere „istoricul României de relaxare bugetară înaintea perioadelor electorale”.

Diferența dintre discursul oficialilor și realitatea cifrelor rămâne, astfel, principalul punct de observat: în timp ce Nazare și Niculescu evită să confirme taxe noi, costurile datoriei publice urcă deja constant, iar spațiul de manevră al bugetului pentru anul viitor pare tot mai restrâns.