Niculescu cere ministerelor planuri de reducere a cheltuielilor, cu termen săptămâna viitoare

Premierul Luca Niculescu a declarat, sâmbătă, la o conferință de presă susținută la Cernavodă, că a dat instrucțiuni în ședința de Guvern pentru ca fiecare minister și fiecare instituție publică să vină cu planuri proprii de reducere a cheltuielilor. Declarația vine la aproximativ două săptămâni de la preluarea guvernării de către noul cabinet condus de social-democrați, potrivit HotNews.ro.

„Am dat în şedinţa de Guvern aceste instrucţiuni pentru ca fiecare minister, fiecare instituţie să vină să prezinte planuri prin care pot să îşi reducă cheltuielile”, a spus Luca Niculescu, citat de News.ro. Premierul a precizat că nu consideră eficientă impunerea unei formule unice de la Palatul Victoria către toate instituțiile statului.

„Sincer, nu cred că dacă aş veni de la Palatul Victoria şi aş spune faceţi toţi în modul X sau în modul Y ar fi cea mai bună soluţie”, a explicat premierul. El a adăugat că varianta aleasă acum este cea deja pusă în lucru la nivelul Guvernului.

„Sper ca până la finalul săptămânii viitoare să avem primele propuneri concrete. Vom vedea care sunt, le vom analiza”, a mai spus Niculescu. Instrucțiunea vine într-un moment în care execuția bugetară a arătat, pentru primele nouă luni din 2026, un deficit redus față de anul trecut, dar încă ridicat în context european.

Reducerea cheltuielilor, condiție pentru ținta de deficit de 6,2% din PIB

Ministerul Finanțelor a menținut, după prima rectificare bugetară aprobată de Guvern pe 30 octombrie, ținta de deficit pentru întregul an 2026 la 6,2% din Produsul Intern Brut, echivalentul a 130,3 miliarde de lei. Deficitul acumulat în primele nouă luni ale anului a scăzut de la 102,47 miliarde de lei în 2025 la 78,30 miliarde de lei în 2026, o reducere de peste 24 de miliarde de lei, potrivit datelor publicate de minister și preluate de Capital.ro.

România rămâne, totuși, țara cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar atingerea țintei pentru acest an depinde în continuare de încasarea granturilor europene prin PNRR, de aproximativ 4,23 miliarde de euro, conform acelorași surse. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat deja că anul 2027 „nu va fi anul creșterilor spectaculoase de bugete”, potrivit relatărilor din presa economică.

Planul bugetar-structural convenit cu Comisia Europeană prevede coborârea treptată a deficitului sub pragul de 3% din PIB până în 2031, pornind de la un vârf de 9,3% din PIB în 2024, cel mai ridicat din blocul comunitar. Consolidarea fiscală rămâne, din acest motiv, principalul angajament extern al oricărui guvern de la București, indiferent de configurația politică.

Premierul a legat reducerea cheltuielilor de un obiectiv mai larg, cel al unui buget echilibrat pentru 2027. El și-a exprimat dorința ca viitorul exercițiu bugetar să respecte angajamentele fiscale față de Comisia Europeană, dar să răspundă totodată nevoilor imediate ale populației, potrivit relatărilor Gazetei de Sud.

Colectare mai bună a taxelor, nu noi majorări, spune premierul

Niculescu a insistat că ajustarea bugetară nu trebuie să vină exclusiv din partea cheltuielilor ministerelor. „Este important ca cheltuielile statului să fie cât mai bine chibzuite, pentru că trebuie să cerem întâi de la noi înainte de a cere de la ceilalţi”, a spus premierul, citat de HotNews.ro.

El a menționat și o a doua direcție de acțiune, concentrată pe veniturile statului. „Dar mai sunt şi alte piste pentru a creşte veniturile statului. O colectare mai bună şi aici lucrăm strâns cu Ministerul de Finanţe”, a declarat Niculescu. Premierul a adăugat că se așteaptă la o revenire a creșterii economice anul viitor, fără să ofere însă o cifră concretă.

„Creşterea economică pe care o aştept şi nu cred că va fi o aşteptare în van pentru anul viitor, în aşa fel încât românii să poată trăi mai bine”, a mai spus premierul, potrivit sursei citate.

Declarațiile vin după ce, cu câteva zile înainte, Niculescu a exclus, deocamdată, noi majorări de taxe și impozite, potrivit PROMPT MEDIA. Premierul a spus atunci că prioritatea Guvernului ar trebui să fie îmbunătățirea colectării veniturilor, combaterea evaziunii fiscale și eficientizarea cheltuielilor publice, nu introducerea de taxe noi.

Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, prezent la aceeași conferință de presă de la Cernavodă, a avertizat că măsurile de reducere a cheltuielilor nu ar trebui aplicate uniform în toate instituțiile, conform relatării News.ro. Poziția lui sugerează că, în interiorul coaliției de guvernare, discuțiile despre modul concret de tăiere a cheltuielilor sunt încă deschise.

Consiliul Fiscal a avertizat recent că deficitul cash de 6,25% din PIB, estimat pentru acest an, rămâne atingibil, dar nu garantat, din cauza incertitudinilor legate de absorbția fondurilor europene. Instituția a cerut o corelare strictă între creditele bugetare alocate și sumele care pot fi efectiv cheltuite până la 31 decembrie 2026.

Context suplimentar arată amploarea ajustării cerute economiei românești. Cheltuielile cu dobânzile plătite de stat au crescut cu 44,5% în primele nouă luni din 2026, pe fondul costurilor mai mari de finanțare a datoriei publice acumulate. Totodată, cheltuielile de funcționare — personal, asistență socială, bunuri și servicii — au crescut cu doar 1,8%, sub rata inflației, coborând ca pondere în PIB de la 6,7% la 6,3%.

Anunțul premierului privind planurile ministeriale de reducere a cheltuielilor marchează una dintre primele măsuri concrete anunțate de noul Executiv, instalat pe 20 octombrie 2026. Termenul stabilit de Niculescu, finalul săptămânii viitoare, va arăta dacă instituțiile reușesc să identifice economii fără a afecta serviciile publice sau investițiile deja angajate prin PNRR.