Niculescu discută cu Isărescu despre băncile amendate cu 3,73 miliarde lei în dosarul ROBOR

Luni dimineață, la sediul Băncii Naționale a României, premierul Luca Niculescu s-a așezat la masă cu guvernatorul Mugur Isărescu. Întâlnirea a durat puțin peste o oră, iar la final șeful guvernului a scris pe Facebook că au discutat despre „provocările actuale”, „evoluțiile macroeconomice” și, printre altele, despre „situația sectorului bancar”, potrivit g4media.ro.

Niciunul dintre cei doi nu a detaliat public ce anume s-a vorbit despre bănci. Dar contextul nu lasă loc de prea multe interpretări: discuția a avut loc la numai câteva săptămâni după ce băncile vizate de ancheta ROBOR au primit motivarea scrisă a deciziei de sancționare, iar unele dintre ele au anunțat deja că merg în instanță.

Premierul a rezumat întâlnirea într-o formulă generală, fără să menționeze explicit amenzile: „Am discutat cu dânsul provocările actuale, principalele evoluții macroeconomice, dinamica finanțării externe, situația sectorului bancar, precum și perspectivele de dezvoltare ale economiei”, a scris Luca Niculescu pe Facebook, potrivit relatării g4media.ro. El a adăugat că „dialogul constant între Guvern și banca centrală sunt esențiale pentru susținerea unei creșteri economice sustenabile”.

Amenzile de 3,73 miliarde de lei care au zguduit sectorul bancar

Povestea din spatele acestei întâlniri începe în iunie, când Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea a zece bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro, pentru felul în care au stabilit indicele ROBOR în procedura de fixing. Autoritatea a susținut, potrivit g4media.ro, că băncile „și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice” privind nivelul ROBOR.

Cea mai mare amendă a revenit Băncii Transilvania: 875,74 milioane de lei, la care se adaugă 85,03 milioane de lei pentru fapta atribuită fostei OTP Bank România, preluată între timp de grupul clujean. Au urmat BCR, cu 577,36 milioane de lei, Raiffeisen Bank, cu 442,49 milioane de lei, ING Bank, cu 405,91 milioane de lei, și UniCredit Bank, cu 431,03 milioane de lei. Lista mai cuprinde BRD-Groupe Société Générale, CEC Bank, Exim Banca Românească, Intesa Sanpaolo România și Libra Internet Bank, fiecare cu sancțiuni calculate în funcție de cifra de afaceri.

Reacțiile băncilor au fost dure încă din prima zi. Banca Transilvania a transmis că decizia „nu are nicio fundamentare” și a anunțat că o va ataca la Curtea de Apel București. CEC Bank a mers mai departe și a vorbit despre un „conflict instituțional între Consiliul Concurenței și BNR”, invitând Banca Națională, Ministerul Finanțelor și celelalte autorități competente să analizeze impactul sistemic al deciziei asupra finanțării economiei, potrivit profit.ro. Raiffeisen Bank a anunțat, la rândul ei, că va cere instanței anularea sancțiunii, susținând că decizia „nu aduce elemente noi față de cele prezentate public” de bancă încă din iunie.

La finalul lunii septembrie, băncile sancționate au primit oficial și motivarea scrisă a deciziei, moment din care curge termenul de 30 de zile pentru contestarea la Curtea de Apel. Mai multe instituții, printre care Banca Transilvania și Raiffeisen, au confirmat atunci că merg mai departe în instanță, relatează cursdeguvernare.ro.

BNR respinge premisele anchetei privind ROBOR

Banca Națională a României a luat o poziție publică distinctă de cea a Consiliului Concurenței încă dinainte de amenzi. Guvernatorul Mugur Isărescu a avertizat, potrivit relatării economedia.ro, că orice concluzie potrivit căreia creșterea ROBOR ar fi fost o practică neconcurențială „vizează, implicit, deciziile de politică monetară ale BNR”. Întrebat direct dacă banca centrală a cooperat cu Consiliul Concurenței în cadrul anchetei, răspunsul guvernatorului a fost tăios: „Nu colaborăm. Mi-am spus punctul de vedere”.

Poziția BNR contează pentru că ROBOR este, în fond, indicele de referință după care se calculează dobânzile la majoritatea creditelor în lei din România, de la cele ipotecare la cele pentru companii. O decizie care stabilește că fixarea lui a fost manipulată ridică întrebări nu doar despre bănci, ci și despre felul în care funcționează întregul mecanism de transmisie a politicii monetare.

Tocmai acest amestec de interese explică de ce întâlnirea de luni dintre premier și guvernator capătă greutate, chiar dacă subiectul amenzilor nu a fost menționat explicit în declarațiile publice. Guvernul are nevoie de un sistem bancar stabil pentru finanțarea deficitului și pentru plasarea titlurilor de stat, iar un conflict prelungit între Consiliul Concurenței și bănci, cu procese care pot dura ani la Curtea de Apel, nu ajută la acest obiectiv.

Pe lângă subiectul bancar, premierul a mai discutat cu Isărescu despre „dinamica finanțării externe” și despre prioritățile guvernului pentru 2027, axate pe disciplina financiară și pe menținerea traiectoriei agreate cu Comisia Europeană, potrivit postării sale pe Facebook. Niculescu a precizat că i-a prezentat guvernatorului aceste priorități, subliniind nevoia unei „coerențe a mixului de politici economice”.

Întâlnirea de la BNR a fost urmată, în aceeași zi, de o discuție a premierului cu reprezentanți ai mediului de afaceri, programată pentru după-amiază la Palatul Victoria. Agenda publică nu a precizat dacă subiectul amenzilor ROBOR a fost adus în discuție și la acea întâlnire.

Până la clarificarea situației în instanțe, miza financiară rămâne uriașă: suma amenzilor, 3,73 miliarde de lei, depășește bugetul anual al multor instituții publice și reprezintă, pentru unele dintre bănci, un procent important din profitul anual. Procesele de contestare la Curtea de Apel București ar putea dura, potrivit practicii din dosare similare, câțiva ani, timp în care sumele rămân blocate în litigii.