PNL deschide calea reîntoarcerii lui Ludovic Orban, cu un ochi la alianța cu USR din 2028

Biroul Politic Național al PNL a aprobat, duminică, în unanimitate, începerea demersurilor pentru constituirea Polului Modernizării, au declarat pentru G4Media surse din partid. Primul pas e deschiderea negocierilor pentru fuziunea prin absorbție a Forței Dreptei, partidul fondat de Ludovic Orban după ce a plecat din PNL, în 2021.

Decizia pune capăt unei dispute de cinci ani care a divizat dreapta românească. Orban a condus PNL din 2017 până în septembrie 2021, când a pierdut competiția internă pentru președinție în fața lui Florin Cîțu. A fost exclus din partid în noiembrie 2021 și, o lună mai târziu, a fondat Forța Dreptei alături de alți paisprezece parlamentari liberali nemulțumiți de direcția noii conduceri.

Discuțiile despre reintegrare nu sunt noi. Încă din decembrie 2025, Orban anunța la RFI că o fuziune „ar putea avea loc anul viitor”, precizând însă că nu e vorba despre „o întoarcere individuală în partid”, ci despre absorbția integrală a formațiunii pe care o conduce. Procesul presupunea un mandat de negociere aprobat în forurile statutare ale ambelor partide, urmat de un protocol de fuziune validat în congrese.

Președintele PNL, Ilie Bolojan, confirmase recent seriozitatea discuțiilor. „Avem o discuție cât se poate de serioasă cu Ludovic Orban, pentru un posibil proiect de fuziune prin absorbție a Forței Dreptei în PNL”, declarase liderul liberal, citat de mai multe publicații. Bolojan a pus însă o condiție: „În condițiile în care se va întâmpla, toți cei care sunt în Forța Dreptei pot să decidă dacă urmează linia PNL sau nu”, o formulare care lasă loc unui filtru pentru membrii formațiunii lui Orban.

Comparativ cu alianța PNL-USR, discutată pentru 2028

Decizia de duminică nu e un gest izolat, ci parte a unei strategii mai largi de consolidare a dreptei înaintea alegerilor parlamentare din 2028. În paralel cu fuziunea cu Forța Dreptei, PNL și USR discută de câteva săptămâni despre o posibilă alianță electorală.

Bolojan declarase, acum circa trei săptămâni, la Digi24, că o asemenea alianță „este fezabilă dacă toate datele arată că aceasta este o opțiune serioasă”. Argumentul său a fost explicit legat de scorurile electorale ale celor două partide: liderul liberal a invocat ponderi de aproximativ 13% și 15% pentru PNL și USR, susținând că asocierea resurselor parlamentare „poate spori șansele adoptării unor proiecte comune”.

Comparația dintre cele două demersuri arată logici diferite ale aceluiași obiectiv politic. Fuziunea cu Forța Dreptei e o absorbție completă, cu un singur partid rezultat și un singur set de structuri interne. Alianța discutată cu USR rămâne, deocamdată, la stadiul de cooperare parlamentară, fără angajamente ferme pentru o listă electorală comună. Bolojan a rezumat diferența de abordare printr-o formulă care justifică ambele mișcări: „nu mai putem merge pe fragmentări, pe pulverizări”, a declarat președintele PNL, citat de mai multe surse din presă.

Miza comună a celor două procese e numele dat de liberali proiectului lor politic: Polul Modernizării. Conceptul apare atât în contextul fuziunii cu Forța Dreptei, cât și în declarațiile lui Bolojan despre colaborarea cu USR, care vorbește despre nevoia de „a oferi o alternativă serioasă românilor”.

Ce urmează pentru fuziunea cu Forța Dreptei

Aprobarea Biroului Politic Național este doar primul pas formal al unui proces care, potrivit precedentelor de negociere, mai are mai multe etape. Un mandat de negociere trebuie confirmat de forurile statutare ale celor două partide, urmat de redactarea unui protocol de fuziune. Acel protocol va trebui validat, la rândul lui, de congresele PNL și Forța Dreptei.

Surse din PNL citate de presă indicau, anterior anunțului de duminică, că procesul de integrare ar putea fi însoțit de condiții stricte pentru membrii Forței Dreptei, cu un filtru care să blocheze accesul unora dintre ei în teritoriu. Nu e clar, din informațiile disponibile până acum, cum va arăta exact acest filtru sau cine va decide cine trece testul de reintegrare.

Pentru Orban, revenirea în PNL închide un ciclu politic de cinci ani. Fostul premier a fost, între timp, consilier prezidențial al lui Nicușor Dan și a candidat, fără succes, la europarlamentare în 2024, obținând 0,22% din voturi, potrivit datelor publice despre rezultatele electorale ale Forței Dreptei. Discursul său din ultimele luni a subliniat o schimbare de atitudine a PNL față de PSD drept motiv pentru apropierea de actuala conducere liberală.

Politologul Adrian Zăbavă aprecia, într-o analiză publicată în luna mai, că revenirea grupării lui Orban „ar putea consolida poziția lui Ilie Bolojan în interiorul PNL”, mai degrabă decât să slăbească echilibrul intern al partidului. Evaluarea viza, atunci, doar perspectiva unei apropieri, nu o fuziune deja negociată.

Dincolo de miza personală a lui Orban, fuziunea și eventuala alianță cu USR au o miză electorală concretă. Dacă scorurile invocate de Bolojan — circa 13% pentru PNL și 15% pentru USR — se confirmă la urnele din 2028, o asociere a celor două formațiuni ar putea construi un bloc electoral de aproximativ o treime din voturi, suficient pentru a concura cu partidele care, în sondajele actuale, domină preferințele electoratului antisistem.

Rămâne de văzut dacă fuziunea cu Forța Dreptei va fi finalizată înainte de clarificarea discuțiilor cu USR, și dacă ambele procese vor converge spre o singură ofertă electorală a Polului Modernizării pentru alegerile din 2028.