Partidul Național Liberal intră într-o nouă etapă a crizei sale financiare. Agenția Națională de Administrare Fiscală a anunțat că va proceda la executarea silită a formațiunii, după ce Autoritatea Electorală Permanentă a cerut oficial acest lucru, potrivit Profit.ro. Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a declarat că instituția sa a fost în litigiu cu PNL pentru recuperarea sumei de 14 milioane de lei și nu a putut proceda mai devreme la executarea silită.
În paralel, Biroul Politic Național al PNL a decis duminică, în unanimitate, să dea în judecată foști lideri ai partidului pentru recuperarea banilor pierduți prin facturi neachitate sau contracte încheiate cu încălcarea statutului intern, potrivit HotNews.ro, care citează surse politice din TVR Info și Europa FM. Printre cei vizați se numără fostul președinte al partidului, Nicolae Ciucă, și fostul secretar general, Lucian Bode.
Potrivit surselor citate de Antena 3 CNN, actualul președinte PNL, Ilie Bolojan, vrea să recupereze banii cheltuiți de fosta conducere pentru campania prezidențială a lui Nicolae Ciucă din 2024. Partidul are datorii estimate la aproximativ 22 de milioane de euro, o parte fiind legată de promovarea cărții „Un ostaș în slujba țării”, semnată de fostul lider liberal.
De unde vine datoria de 14 milioane de lei către stat
Suma exactă pe care PNL trebuie să o restituie bugetului de stat este de 14.117.378,04 lei, bani folosiți pentru campania prezidențială a lui Nicolae Ciucă din noiembrie 2024. Partidul a pierdut definitiv procesul cu AEP la Înalta Curte de Casație și Justiție. Autoritatea Electorală Permanentă a contestat modul în care liberalii au folosit aceste fonduri publice pentru promovarea candidatului pe panourile stradale din țară.
Țuțuianu a explicat că instituția pe care o conduce nu are organe proprii de executare silită și depinde în totalitate de ANAF pentru recuperarea banilor. „Pentru PNL am fost în litigiu, nu am putut să procedăm la executarea silită”, a declarat președintele AEP, citat de mai multe publicații. El a adăugat că speră ca administrația fiscală să demareze procedura, acum că hotărârea judecătorească este definitivă.
ANAF a transmis, într-un comunicat, că recuperarea creanțelor bugetare se face conform procedurilor legale, indiferent dacă debitorii sunt persoane fizice, persoane juridice sau partide politice. Agenția a precizat că aplică măsurile „în mod unitar și nediscriminatoriu”, obiectivul fiind recuperarea sumelor datorate bugetului general consolidat. Printre instrumentele disponibile se numără poprirea conturilor și sechestrul asupra bunurilor mobile și imobile, dacă obligația nu este stinsă benevol.
Potrivit surselor citate de Antena 3 CNN, partidul mai are de achitat aproximativ 14 milioane de lei legate de această carte, dar nu dispune în prezent de banii necesari pentru plată. Situația financiară a PNL rămâne tensionată la aproape doi ani de la preluarea conducerii de către Ilie Bolojan.
Acțiuni în instanță împotriva foștilor lideri ai partidului
Biroul Politic Național al PNL a aprobat inițierea procedurilor de recuperare a sumelor aferente facturilor neachitate sau contractelor încheiate fără respectarea prevederilor statutare, potrivit unui comunicat al formațiunii citat de HotNews.ro. Partidul nu a oferit însă mai multe detalii publice despre amploarea acțiunilor.
Potrivit surselor TVR Info, PNL va acționa în justiție și liderii de filiale care au contractat datorii, în baza unor clauze contractuale defavorabile partidului. Printre măsurile avute în vedere s-ar putea număra penalități de 1% pe zi pentru sumele datorate, conform acelorași surse.
Liderul liberalilor, Ilie Bolojan, a recunoscut anterior, în declarații citate de Stiripesurse.ro, că a preluat partidul cu „datorii importante” la finalul anului 2024. „Prin eforturile membrilor noștri, pe care le facem fiecare, care avem câte o cotizație de plătit, trebuie să stabilizăm finanțele partidului”, a declarat Bolojan.
Președintele PNL a cerut recent membrilor de partid să își plătească cotizația în termen de 30 de zile, o măsură menită să suplinească lipsa fondurilor pentru acoperirea datoriilor moștenite. El a vorbit despre necesitatea unei „perioade de penitență și de decență” din partea celor responsabili de situația financiară din 2024, fără să precizeze dacă acest apel vizează direct persoanele acum acționate în instanță.
Datoria totală a partidului depășește, potrivit estimărilor citate în presă, 22 de milioane de euro, o parte importantă provenind din contracte cu televiziuni și site-uri de presă pentru campaniile electorale din 2024. Aceeași sursă de criză financiară a generat atât litigiul cu AEP, cât și deciziile interne de a recupera banii de la cei care au gestionat contractele.
Cazul PNL ilustrează modul în care finanțarea publică a partidelor politice este supravegheată de instituțiile statului și consecințele legale care pot apărea atunci când fonduri din subvenții sunt folosite fără respectarea regulilor stabilite de lege. Executarea silită anunțată de ANAF marchează o etapă nouă într-un dosar care a parcurs deja toate instanțele de judecată, de la contestația inițială a PNL până la decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.



