Prejudiciul de la ANM ajunge la 777.000 de lei, sub fraudele de milioane descoperite în alte instituții publice

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a confirmat oficial, prin vocea directoarei Elena Mateescu, dimensiunea prejudiciului provocat de achizițiile neautorizate din ultimii doi ani. Suma combinată din 2025 și 2026 se apropie de 777.000 de lei, potrivit declarațiilor făcute într-o conferință de presă alături de noua ministră a Mediului, scrie Hotnews.ro.

"Aş porni de la concluziile raportului din 9 octombrie, care a fost publicat şi pe site-ul ministerului, în care se spune că, la început de 2025, au fost 68 de deconturi de materiale cu o sumă de 510.642 de lei, nu au fost semnate de conducerea ANM", a declarat Elena Mateescu, citată de Agerpres. Șefa ANM a precizat că achizițiile respective s-au făcut fără respectarea procedurilor legale.

Pentru 2026, instituția a identificat alte 22 de deconturi, în valoare de 266.269 de lei, care nu au respectat aceleași proceduri. "Conducerea ANM neaprobând aceste lucruri", a subliniat Mateescu, insistând că responsabilitatea aparține altor angajați, nu conducerii instituției.

Prejudiciul de la ANM, mai mic decât fraudele descoperite recent în alte instituții

Comparat cu alte dosare de corupție instituțională aflate recent în atenția publică, prejudiciul de la ANM se situează la o scară mai redusă. Parchetul European a trimis în judecată cinci persoane acuzate că au trucat 22 de proceduri de achiziție publică în mai multe primării românești, cu un prejudiciu estimat la 1,8 milioane de euro, adică aproximativ 9,5 milioane de lei, de peste zece ori mai mult decât la ANM.

Un alt dosar, al fostei conduceri a Administrației Bazinale de Apă Crișuri, parte a sistemului Apelor Române, a adus un prejudiciu financiar de peste 1,17 milioane de lei prin achiziții la prețuri supraevaluate. Și acest caz depășește, ca valoare, sumele reclamate la instituția meteorologică.

Diferența reală dintre cazuri nu stă neapărat în cuantumul banilor, ci în natura cheltuielilor. La ANM, Corpul de Control al Ministerului Mediului a semnalat, potrivit declarațiilor fostei ministre Diana Buzoianu din 10 octombrie, achiziții de "sutiene de lux", ghivece ornamentale, haine de firmă, parfumuri și produse cosmetice plătite din bani publici. O zi mai târziu, Buzoianu a prezentat date suplimentare, invocând achiziții directe de milioane de lei în ultimii patru ani, realizate cu încălcarea legislației.

Bugetul ANM pentru 2026, aprobat de Guvern pe 30 octombrie, prevede cheltuieli totale de 122,06 milioane de lei, dintre care 96,57 milioane de lei pentru personal, potrivit unei hotărâri citate de Juridice.ro. Suma de 777.000 de lei reprezintă astfel mai puțin de 1% din cheltuielile anuale ale instituției, însă neregulile vizează modul de utilizare a banilor publici, nu volumul lor.

Carduri instituționale și o comisie internă pentru recuperarea banilor

Mateescu a precizat că două dintre cardurile folosite în achizițiile contestate aparțineau Serviciului de achiziții, iar alte două Serviciului tehnic. "Vorbim despre persoanele de la Serviciul de achiziţii şi de încă două persoane care au fost implicate în această situaţie, care nu mai lucrează în ANM. Cardurile s-au închis de atunci", a spus directoarea ANM. Ea a adăugat că aceste din urmă carduri au fost folosite exclusiv pentru echipamente de specialitate, necesare intervențiilor.

Instituția a format o comisie internă de inventariere a achizițiilor, cu scopul declarat de a stabili și recupera prejudiciul produs. "Cei vinovaţi vor trebui să plătească, indiferent cine şi cum a greşit", a afirmat Mateescu. Ea a mai anunțat, în premieră, că a fost audiată de două ori la Brigada Economică, în cadrul unui dosar penal ce cuprinde 648 de pagini, deschis după o sesizare depusă pe 12 august la Secția de investigație și criminalitate economică.

Directoarea ANM a respins acuzația că ar fi evitat un dialog direct cu fosta ministră a Mediului înainte ca informațiile să ajungă în spațiul public. "Când s-a ieşit cu această situaţie pe Facebook, nu am avut o discuţie în prealabil niciodată pe acest subiect cu doamna Buzoianu", a spus Mateescu, precizând că sesizarea fusese deja depusă la organele competente încă din 12 august, înainte de apariția informațiilor pe rețelele sociale.

Scandalul a dus la solicitări repetate de demisie din partea fostei ministre USR, care a anunțat, pe 12 octombrie, că se va consulta cu juriștii ministerului pentru a stabili dacă poate înlocui conducerea instituției. Elena Mateescu a refuzat să plece din funcție, calificând acuzațiile drept o "campanie orchestrată" împotriva sa, iar instituția, condusă de ea din decembrie 2016, a rămas fără buget aprobat pentru 2026 timp de zece luni, situație confirmată ulterior de noua ministră a Mediului, Natalia Intotero.