Premierul Luca Niculescu și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, vizitează sâmbătă, 7 noiembrie 2026, Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, potrivit Digi24. Vizita vine la o zi după ce Unitatea 1 a centralei a fost resincronizată la Sistemul Energetic Național, în urma unei opriri de peste trei luni, cauzată de debitul scăzut al Dunării.
Potrivit programului anunțat de Guvern, cei doi oficiali vor avea o întâlnire cu managementul Societății Naționale Nuclearelectrica, axată pe activitatea curentă și pe proiectele strategice ale companiei. La finalul vizitei sunt programate declarații de presă.
Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie 2026, iar la jumătatea lunii august a fost scoasă din funcțiune și Unitatea 2, ducând la oprirea integrală a centralei. Cauza a fost scăderea nivelului Dunării sub pragul necesar pentru răcirea reactoarelor, relatează Puterea.ro.
Centrala Cernavodă, 20% din producția națională de energie
Nuclearelectrica a demarat manevrele de pornire a Unității 1 miercuri, 4 noiembrie, după ce au fost întrunite condițiile minime necesare, arată un raport curent transmis Bursei de Valori București. Resincronizarea la rețea a avut loc vineri, 6 noiembrie, la ora 13:00, iar funcționarea normală a fost estimată pentru sâmbătă seara, potrivit Mediafax.
La ora resincronizării, peste 3% din producția totală de energie provenea deja de la Cernavodă, arată datele Transelectrica citate de Bursa.ro: 192 de megawați, din cei aproximativ 700 pe care unitatea îi poate livra la capacitate maximă. Cele două reactoare ale centralei, cu câte 700 de megawați instalați fiecare, asigură în mod normal aproximativ o cincime din energia electrică produsă în România, potrivit Criticmedia.ro.
Directorul Nuclearelectrica, Mihai Gioară, a explicat necesitatea reconectării rapide a unității la sistemul energetic național. „Reconectarea unității la SEN este necesară pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului”, a declarat acesta, potrivit Gazeta de Bistrița.
Repornirea Unității 2 rămâne însă condiționată de o creștere suplimentară și stabilă a nivelului Dunării, pentru că funcționarea unui singur reactor consumă deja un volum important de apă din bazinul de răcire, arată Nuclearelectrica, citată de Digi24. La Cernavodă, fluviul a atins în ziua demarării manevrelor cota de minus 232 de centimetri, cu doar zece centimetri peste nivelul înregistrat atunci când a fost oprit al doilea reactor, potrivit Adevărul.
Vizită la Cernavodă, în contextul securității energetice pentru iarnă
Premierul Luca Niculescu anticipase repornirea încă de marți, 3 noiembrie, într-o apariție televizată, afirmând că ameliorarea debitului Dunării „ar putea permite” reluarea producției în câteva zile. „Sper să avem vești bune în câteva zile”, a spus premierul atunci, potrivit Profit.ro. El a adăugat: „În ceea ce privește securitatea aprovizionării cu energie și cu gaz în această iarnă, nu aș avea emoții prea mari”.
Vizita de sâmbătă are, potrivit Ordinea.ro, scopul de a verifica direct pregătirile pentru reconectarea completă a centralei și de a discuta strategia de securitate energetică pentru perioada rece. Discuțiile cu echipa de conducere Nuclearelectrica vor viza și stadiul proiectelor strategice ale companiei, fără ca autoritățile să fi oferit deocamdată un termen pentru repornirea celui de-al doilea reactor.
Președintele Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare, Cantemir Marian Ciurea-Ercău, a precizat pentru Mediafax că repornirea Unității 1 a fost posibilă după ce centrala a îndeplinit condițiile pentru ieșirea din starea de oprire garantată, iar instituția continuă verificările pentru Unitatea 2. Starea de alertă privind funcționarea centralei de la Cernavodă a fost prelungită cu 30 de zile, arată România TV.
Problema debitului scăzut al Dunării, care a dus la oprirea reactoarelor, nu este nouă. Riscurile legate de alimentarea cu apă a centralei sunt cunoscute de peste două decenii, iar disponibilitatea celor două unități rămâne dependentă de evoluția hidrologică a fluviului, chiar și după repornire, potrivit analizei publicate de Adevărul. Lipsa celor 700 de megawați pe care i-ar aduce Unitatea 2 este resimțită mai acut pe măsură ce vremea se răcește și consumul de energie electrică crește, un aspect pe care autoritățile nu au reușit încă să îl rezolve complet.
