Câte primării își poate permite România și cum se decide care dintre ele dispar? Europarlamentarul PSD Dragoș Benea a răspuns luni la această întrebare, prezentând șase criterii pe care partidul le propune pentru reforma administrativ-teritorială, potrivit Digi24.

Benea, coordonatorul grupului de lucru constituit la nivelul PSD pentru această reformă, a declarat că documentul final ar urma să fie gata în luna martie, într-o „cursă contra-cronometru” legată de noul exercițiu financiar european.

„Poate chiar ieri trebuia să se întâmple această reformă administrativ-teritorială, dacă ne gândim la fondurile europene 2028-2034”, a afirmat europarlamentarul, într-o conferință de presă susținută la sediul PSD.

Ce criterii vor decide care primării se comasează

Grupul de lucru condus de Benea a construit o „matrice a sustenabilității” administrative, bazată pe șase indicatori obiectivi. Primul este populația și evoluția demografică a fiecărei localități.

Al doilea criteriu vizează sustenabilitatea economică: se compară veniturile proprii ale fiecărei primării cu cheltuielile pe care le face într-un an, inclusiv gradul de colectare a taxelor și impozitelor locale, conform declarațiilor citate de agenția News.ro.

Al treilea criteriu este capacitatea administrativă a primăriei, iar al patrulea se referă la conectivitate — distanța față de un drum principal. Al cincilea indicator urmărește serviciile administrative oferite cetățenilor, iar al șaselea privește serviciile publice locale: alimentarea cu apă și canalizare, gazele, iluminatul public și transportul în comun.

Fiecare unitate administrativ-teritorială va primi un punctaj calculat printr-un algoritm, cu ajutorul unor instrumente de inteligență artificială care prelucrează date din bazele publice, potrivit precizărilor lui Benea.

Reforma nu se oprește la comune. Europarlamentarul a invocat situația celor peste 55% dintre orașele României care nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori, argumentând că și acestea ar putea fi comasate sau retrogradate la rang de comună.

Reorganizarea localităților, legată de fondurile europene și de comasarea deja anunțată

Discuția despre cele șase criterii vine pe fondul unui proces de comasare deja demarat de Ministerul Dezvoltării. Ministrul Alexandru Stoica a anunțat că 429 de localități cu cel mult 1.500 de locuitori vor trece printr-o comasare voluntară până la 1 martie 2027, urmată de o etapă obligatorie pentru cele care refuză, cu aplicare de la alegerile locale din 2028, potrivit Europa FM.

„A doua etapă va fi o comasare prin asumare, o comasare obligatorie”, a declarat ministrul Stoica, citat de Agerpres.

Munca grupului de lucru PSD merge mai departe decât acest prim pachet: scenariile analizate ar putea viza, potrivit lui Benea, între 1.600 și 1.700 de unități administrativ-teritoriale, din care 700-900 de primării ar putea dispărea complet în urma reorganizării.

Consecința asupra clasei politice locale ar fi una semnificativă. Europarlamentarul estimează că între 15.000 și 18.000 de aleși locali — primari, viceprimari și consilieri — ar putea să nu mai existe în structura administrativă de după 2028.

Benea a precizat că dispariția unei primării ca instituție nu înseamnă și desființarea satului sau a comunei respective, iar actuala arhitectură administrativă prevăzută în Constituție — sate, comune, orașe, municipii și județe — va fi păstrată.

Europarlamentarul a recunoscut că reforma are un preț electoral pentru propriul partid, având în vedere că peste jumătate dintre comunele vizate de comasare sunt conduse în prezent de primari PSD.

„Reorganizarea administrativ-teritorială a României presupune un cost politic cert, pe care noi, PSD-ul, suntem pregătiți să ni-l asumăm”, a declarat Dragoș Benea, citat de News.ro.

Miza financiară a reformei ține de reducerea anunțată a fondurilor europene de coeziune în exercițiul bugetar 2028-2034, comparativ cu perioadele anterioare. Primăriile mai mari ar avea, potrivit argumentației PSD, o capacitate administrativă mai bună de a atrage și gestiona aceste resurse.

Deocamdată, criteriile prezentate de Benea reprezintă baza de lucru a grupului PSD, nu o reorganizare adoptată prin lege. Documentul final urmează să stabilească și mecanismul prin care Guvernul își poate angaja răspunderea în Parlament pentru implementarea reformei.