Rareș Bogdan cere plecarea Ursulei von der Leyen de la șefia Comisiei Europene, pe fondul crizei industriei europene

Europarlamentarul Rareș Bogdan a cerut, marți, schimbarea Ursulei von der Leyen de la conducerea Comisiei Europene, susținând că politicile ei economice au afectat industria europeană. Declarația a fost făcută în emisiunea „Ai aflat!”, moderată de Ionuț Cristache la Gândul, potrivit G4Media.

„Din punctul meu de vedere, păstrarea Ursulei von der Leyen la conducerea Comisiei Europene va crea tensiuni din ce în ce mai mari”, a declarat Rareș Bogdan. Europarlamentarul a adăugat că „ar trebui găsită o soluție diplomatico-managerială, prin care Ursula von der Leyen să facă un pas în lateral”, pentru că, spune el, președinta Comisiei „este una dintre persoanele care generează aceste tensiuni la nivelul societății europene”.

Bogdan a legat criticile de Pactul Verde European, pachetul de reglementări climatice al Uniunii. „Ursula von der Leyen este paratrăznetul sau simbolul suprem al unui Green Deal, care a pus în genunchi o bună parte din industria europeană și a creat probleme uriașe industriei românești”, a explicat el, citat de G4Media.

Cine o susține pe Ursula von der Leyen în Parlamentul European

Europarlamentarul român a detaliat și configurația politică din spatele șefei Comisiei Europene. El a enumerat patru grupuri parlamentare care o sprijină pe von der Leyen: Partidul Popular European, din care face parte ea însăși, Socialiștii și Democrații, din care face parte PSD, Renew Europe, din care face parte USR, și Verzii, reprezentați în discuția lui Bogdan de europarlamentarul Nicu Ștefănuță.

„Acest grup politic, din care ea provine, sprijinit și de al doilea grup politic, S&D, din care face parte PSD, Renew, din care face parte USR, respectiv Verzii, unde nu îl avem decât pe domnul Ștefănuță. Aceste patru forțe politice sunt cele care o susțin pe doamna Ursula von der Leyen la conducerea Comisiei Europene”, a spus Rareș Bogdan, potrivit sursei citate.

Nu este prima tensiune de acest fel din mandatul actual al președintei Comisiei Europene. În luna ianuarie a acestui an, grupul naționalist Patrioți pentru Europa a depus o moțiune de cenzură împotriva ei, în legătură cu acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur, potrivit relatărilor Mediafax. A fost a patra moțiune de cenzură depusă împotriva von der Leyen în acel mandat, iar Parlamentul European a respins-o cu 390 de voturi împotrivă, 165 pentru și 10 abțineri, din totalul de 720 de eurodeputați. Pentru adoptarea unei astfel de moțiuni este necesară o majoritate de două treimi din voturile exprimate, prag greu de atins atât timp cât formațiunile centriste rămân unite.

Numele vehiculat pentru înlocuirea Ursulei von der Leyen

În aceeași emisiune, Rareș Bogdan a vorbit despre un posibil succesor al președintei Comisiei Europene. El a spus că numele președintelui francez Emmanuel Macron a fost vehiculat recent „pe coridoarele de la Bruxelles” ca variantă de înlocuire, dar a precizat că este vorba doar despre un zvon, nu despre o propunere oficială.

„Dacă va fi Ursula înlocuită cu propunerea venită pe coridoarele din Bruxelles zilele trecute, cădeți cu scaunul. Țineți-vă bine! Nu râdeți. Cică «dom'le, dacă trebuie să plece, pentru că e presiunea foarte mare și nu mai rezistă, nu mai are susținere, ne-am gândit că, totuși, am avea o soluție». Cine? Emmanuel Macron! Băi, sunteți nebuni?!”, a declarat Rareș Bogdan, potrivit G4Media.

Europarlamentarul a adăugat că zvonurile din jurul conducerii europene sunt numeroase, dar nu se materializează întotdeauna. „E la nivel de zvon, nu e propunere oficială. Zvonuri sunt multe, dar nu se materializează toate. Oricum nu vi se pare tare? E rupere de realitate! Macron avea o șansă uriașă de a repoziționa Franța ca o mare putere”, a mai spus Bogdan.

Emmanuel Macron urmează să-și încheie cel de-al doilea mandat de președinte al Franței în mai 2027, conform legislației franceze, care nu permite un al treilea mandat consecutiv. Acest calendar alimentează speculațiile privind un posibil rol european pentru liderul francez după retragerea din funcția internă, deși, potrivit lui Bogdan, deocamdată nu există vreo propunere formală în acest sens.

Declarațiile lui Rareș Bogdan vin într-un context în care Pactul Verde European rămâne un subiect de dispută între statele membre, pe fondul costurilor suportate de industriile energointensive. Critici similare la adresa politicilor climatice ale Comisiei Europene au fost formulate și de alte grupuri politice din Parlamentul European, inclusiv de formațiuni naționaliste care au depus în mod repetat moțiuni de cenzură împotriva executivului comunitar în ultimul an.

Poziția exprimată de Rareș Bogdan reflectă o linie critică mai largă, prezentă și în alte state membre, unde industriile tradiționale reclamă efectele tranziției energetice impuse prin reglementările europene. Totuși, raportul de forțe din Parlamentul European, cu cele patru grupuri politice mari aliniate în spatele actualei președinte a Comisiei, face ca orice inițiativă de schimbare a conducerii să rămână, cel puțin pentru moment, la stadiul de discuție informală.