Rectificare bugetară: deficitul rămâne la 6,2% din PIB, sănătatea primește cei mai mulți bani

Ministerul Finanțelor a publicat joi seară, în transparență decizională, proiectul de ordonanță de urgență privind prima rectificare a bugetului de stat pe anul 2026, potrivit G4Media.ro. Documentul redistribuie fonduri către sănătate, pensii, drepturi salariale și bugete locale, pe baza execuției din primele nouă luni ale anului.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat principiul din spatele proiectului: „alocările merg către nevoile urgente ale finalului de an și către investițiile care trebuie duse la capăt, iar fiecare alocare este susținută de o evaluare realistă a veniturilor și a obligațiilor de plată”, se arată în comunicatul citat de G4Media.

Ministrul a insistat că noile alocări nu înseamnă cheltuieli suplimentare. „Aceste alocări au fost posibile prin prioritizare, nu prin cheltuieli suplimentare”, a declarat el, adăugând că echipele tehnice ale ministerului au analizat execuția bugetară a fiecărui ordonator principal de credite înainte de a aproba cererile.

Deficitul rămâne la 6,2% din PIB, dar crește în lei

Rectificarea este construită cu menținerea țintei de deficit cash de 6,2% din Produsul Intern Brut, a confirmat ministrul Nazare. În valoare absolută, deficitul bugetului general consolidat se majorează cu aproximativ 3,5 miliarde de lei, ajungând la 130,3 miliarde de lei, întrucât Produsul Intern Brut nominal a fost actualizat la 2.086,3 miliarde de lei, pe baza celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică.

Per sold, veniturile bugetului general consolidat scad cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile scad cu 1,2 miliarde de lei față de programul anterior rectificării, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Execuția la nouă luni arată un deficit de 3,81% din PIB, comparativ cu 5,31% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut, cifre pe care ministrul le-a prezentat drept „confirmarea direcției managementului responsabil al finanțelor publice”.

Prognoza de venituri a fost actualizată pe baza încasărilor efective din primele nouă luni ale anului. Taxa pe valoarea adăugată a adus încasări peste program de 7,18 miliarde de lei, din care 2,81 miliarde de lei reprezintă sume defalcate pentru bugetele locale. Impozitul pe venit a depășit programul cu 2,03 miliarde de lei, impozitul pe profit cu 1,19 miliarde de lei, iar impozitul pe dividende de la persoane juridice cu 0,95 miliarde de lei. Impozitele specifice sectorului bancar și energetic, inclusiv contribuția de solidaritate, au adus un plus de 1,71 miliarde de lei.

Sănătatea și bugetele locale, printre principalii beneficiari ai rectificării bugetare

Bugetul asigurărilor sociale de stat primește 3,47 miliarde de lei în plus, bani destinați plății pensiilor până la finalul anului. Casa Națională de Asigurări de Sănătate primește la dispoziție aproximativ 3,9 miliarde de lei, sume care fuseseră reținute la începutul anului din bugetul deja aprobat, a precizat ministrul Nazare.

Ministerul Sănătății primește suplimentar 774 de milioane de lei pentru salariile din serviciile publice județene de ambulanță, pentru unitățile de primiri urgențe și compartimentele SMURD din spitalele aflate în rețeaua autorităților locale, precum și pentru programele naționale de sănătate derulate în spitalele din subordinea ministerului.

Autoritățile locale primesc suplimentar 2,81 miliarde de lei din sumele defalcate din TVA, potrivit documentului citat de G4Media într-un articol anterior despre proiectul de rectificare. Din această sumă, 2 miliarde de lei sunt destinate stingerii plăților restante înregistrate de autoritățile locale față de furnizorii de bunuri, servicii și lucrări, față de furnizorii de energie termică și operatorii de transport public, precum și față de bugetul de stat și bugetele asigurărilor sociale.

Restul sumei alocate bugetelor locale, de 257,5 milioane de lei, se distribuie prin mecanismul de echilibrare prevăzut de Legea bugetului de stat, pe baza noii estimări a impozitului pe venit. Ministerul Agriculturii primește, separat, 1,47 miliarde de lei suplimentar pentru proiectele europene aflate în derulare, conform aceleiași surse.

Nu toate ministerele primesc bani în plus. Diminuările de sume reținute operate prin rectificare depășesc 3 miliarde de lei, cele mai mari tăieri fiind la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cu 1,09 miliarde de lei mai puțin, urmat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, cu 0,56 miliarde de lei mai puțin, și de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu 0,49 miliarde de lei mai puțin la componenta de sume reținute.

Ministrul Finanțelor a explicat și logica reținerii de 10% din creditele bugetare aprobate, o măsură prevăzută de Legea finanțelor publice. „Deblocăm sumele reținute acolo unde necesarul este demonstrat – în primul rând în sănătate – și le menținem până când evaluăm riguros, cu fiecare ordonator, necesarul real până la finalul anului”, a spus Nazare, citat de G4Media. El a adăugat că plățile care pot fi amânate vor fi reluate „în momentul în care spațiul bugetar și fiscal le va permite”.

Proiectul de ordonanță de urgență urmează să treacă prin ședința de guvern și prin consultări cu structurile asociative ale autorităților locale, înainte de adoptarea finală, potrivit procedurii standard pentru rectificările bugetare. Ministerul Finanțelor a solicitat și opinia Consiliului Fiscal asupra proiectului.