Rogobete promite gărzi plătite progresiv și bani pentru rezidenții de anul I, în plin deficit bugetar la Sănătate

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat sâmbătă, la Iași, că printre prioritățile mandatului său se numără creșterea progresivă a tarifelor pentru gărzile medicilor și plata gărzilor efectuate de rezidenți, inclusiv de cei din anul I, potrivit g4media.ro, care citează Agerpres. Ministrul vrea ca aceste măsuri să fie aplicate în primele trei luni de mandat.

Mecanismul propus presupune un tarif mai mare pentru a doua gardă efectuată de un medic într-o lună și o nouă creștere pentru a treia. „Pentru medicii care realizează o gardă va exista un tarif. Pentru cei care vor face două gărzi, pentru a doua gardă tariful va fi mai mare. Pentru cei care fac a treia gardă pe lună, tariful va fi și mai mare”, a explicat ministrul, citat de aceeași sursă.

Rogobete a precizat că sistemul ar trebui să stimuleze efectuarea gărzilor și să țină cont de volumul de muncă și de epuizarea personalului medical. Întrebat direct când va introduce aceste schimbări, ministrul a fost tranșant: „Și da, susțin plata gărzilor pentru rezidenți, inclusiv pentru cei de anul 1. Concret, când îmi doresc ca acest lucru să se întâmple? În primele trei luni de mandat”, a declarat el.

Anunțul de sâmbătă nu este unul izolat. Rogobete a revenit la conducerea Ministerului Sănătății odată cu învestirea noului guvern, pe 20 octombrie 2026, și a vorbit despre reforma gărzilor încă din prima zi de mandat. El a precizat atunci că obiectivul vizează „regândirea gărzilor și actualizarea tarifelor de gardă, cu includerea plății inclusiv pentru rezidenții din anii I, II și III”, potrivit declarațiilor sale reluate de presă.

Formula progresivă discutată de ministru nu a fost însă detaliată complet. Nu a fost prezentată o grilă de sume pe specialități, iar din declarațiile publice nu rezultă cât ar primi concret fiecare medic sau de la ce dată spitalele ar urma să aplice noul calcul. Referința invocată de Rogobete este nivelul salariului aflat în plată în 2026, de la care ar porni tariful primei gărzi dintr-o lună, urmat de creșteri pentru a doua și a treia.

Reforma gărzilor, discutată deja cu sindicatele din sănătate

Ministrul a precizat că varianta progresivă fusese negociată anterior cu organizațiile profesionale și cu sindicatele din sănătate, înainte de încheierea mandatului său precedent la minister. Rogobete a insistat că personalul medical nu cere dublarea salariilor, ci o recunoaștere mai corectă a muncii suplimentare din gărzi.

Tema plății corecte a gărzilor a fost ridicată și de Colegiul Medicilor, care a transmis recent o scrisoare publică adresată clasei politice. Organizația profesională atrage atenția că „aplicarea în anul 2026 a unui tarif orar raportat la salariul de bază din 2017 nu reprezintă un comportament care să trateze medicii din România cu respect”, potrivit scrisorii citate de digi24.ro. Potrivit aceleiași surse, peste două treimi dintre medicii rezidenți raportează suprasolicitare și lipsă de resurse.

Includerea rezidenților din anii I, II și III în plata gărzilor nu este o idee nouă pentru Rogobete. În aprilie 2026, în timpul unui mandat anterior la minister, el anunțase deja modificarea ordinului privind rezidențiatul, astfel încât medicii rezidenți să fie incluși în linia de gardă și plătiți pentru activitatea desfășurată peste programul normal. Măsura de acum reia și extinde acel angajament, de această dată cu un termen concret de implementare: primele trei luni ale noului mandat.

Ministrul a mai spus că modificările legislative din perioada anterioară au permis adaptarea activității ambulatoriilor de specialitate la nevoile spitalelor și flexibilizarea programului medicilor. „Am modificat legislația astfel încât spitalele, sigur, unde se poate și unde lucrurile o cer, blocul operator să poată fi utilizat în două ture, astfel încât o parte din medici să vină dimineața, iar o altă parte după-amiaza”, a declarat Rogobete, potrivit g4media.ro. Potrivit ministrului, scopul final al acestor schimbări este reducerea listelor de așteptare și creșterea accesului pacienților la servicii medicale.

Promisiunea de gărzi plătite mai bine vine pe fondul unei găuri de miliarde la buget

Angajamentul privind majorarea tarifelor de gardă apare într-un moment delicat pentru finanțele sistemului sanitar. Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate au cerut recent o suplimentare a bugetului cu peste 8,2 miliarde de lei, pentru a acoperi cheltuielile sistemului până la finalul anului 2026, conform datelor citate de ziarulprofit.ro. Din această sumă, aproape 2,6 miliarde de lei sunt necesare pentru echilibrarea bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, iar alte 4,3 miliarde pentru acoperirea deficitului generat de concediile medicale.

Situația este descrisă ca fiind și mai gravă la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, al cărei buget aprobat pentru 2026 este de 82,79 miliarde de lei, în timp ce necesarul anual real a fost estimat la 94 de miliarde de lei. Diferența, de 11,2 miliarde de lei, a fost confirmată chiar de Rogobete, care a mai cerut aproape 5 miliarde de lei suplimentari pentru Ministerul Sănătății, potrivit ziarulevenimentul.ro.

Deficitul afectează deja plata salariilor din sistem. Serviciile publice de ambulanță se confruntă cu un gol estimat la 168 de milioane de lei pentru salariile din noiembrie și decembrie, pentru că bugetul repartizat cheltuielilor de personal nu acoperă necesarul ultimelor două luni ale anului, arată documentele citate de evz.ro. Bugetul total alocat Ministerului Sănătății pentru 2026 este, de altfel, cu aproape 13% mai mic decât execuția preliminată din 2025, potrivit proiectului de buget publicat de Ministerul Finanțelor.

Pentru un antreprenor din domeniul medical privat sau pentru un angajator care își compară grila de salarizare cu cea din sistemul de stat, aceste cifre contează direct. O eventuală creștere a tarifelor de gardă în spitalele publice ar putea reduce presiunea pe piața muncii din sănătatea privată, care concurează deja pentru medici și rezidenți cu oferte salariale mai atractive. În același timp, implementarea promisă în trei luni depinde de disponibilitatea banilor, într-un context în care ministerul însuși recunoaște o gaură de peste 11 miliarde de lei doar la fondul gestionat de CNAS.

Costul total al sistemului sanitar românesc a ajuns, pentru 2025, la aproape 128 de miliarde de lei, cu 29% mai mult decât în 2023, din care peste 33,6 miliarde de lei au fost plătiți direct din buzunarul pacienților, potrivit unui studiu privind transparența banilor în sistemul medical citat de ziarulevenimentul.ro. Această presiune financiară explică de ce planul lui Rogobete privind gărzile — oricât de așteptat de medici — va trebui negociat în paralel cu o rectificare bugetară pentru acoperirea nevoilor curente ale spitalelor, ambulanțelor și unităților de primiri urgențe.