Scandal ANCOM-Bolojan pe 200.000 de euro: fostul premier spune că a blocat un „tun”, instituția vorbește de candidatura României la ITU

Un proiect de hotărâre de guvern retras în ultima clipă de pe ordinea de zi a devenit, în câteva zile, un scandal public între fostul premier Ilie Bolojan și conducerea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Miza declarată: aproape 200.000 de euro din bani publici, destinați unor activități de protocol în țările arabe.

Ilie Bolojan a povestit, într-un interviu acordat Digi24 pe 23 octombrie, că a descoperit proiectul pe agenda ultimei ședințe de guvern pe care a condus-o, fără să fie informat în prealabil. „La ultima ședință de guvern – fără să fiu anunțat a apărut pe ordinea de zi un proiect de hotărâre care stabilea cheltuielile de protocol pe care ANCOM le va face”, a declarat fostul premier, citat de Digi24.

Potrivit acestuia, documentul prevedea cheltuieli de aproape 200.000 de euro pentru activități desfășurate în țările arabe, menite să susțină alegerea unui reprezentant al conducerii ANCOM într-o organizație internațională. „ANCOM se pregătea să «spargă» – ca să folosesc un semi argou, aproape 200.000 de euro pe niște activități de protocol în țările arabe, ca cineva din conducerea ANCOM să fie ales în conducerea unei organizații internaționale”, a spus Bolojan. El susține că a verificat conținutul documentului abia după ce a observat o formulare a titlului care „masca ceva” și a decis atunci să scoată proiectul de pe ordinea de zi.

Vicepreședintele ANCOM, Pavel Popescu, fost deputat PNL, a reacționat dur pe Facebook, respingând atât suma indicată de Bolojan, cât și scopul invocat de acesta. Potrivit relatării publicate de G4Media, Popescu susține că bugetul inițial propus de ANCOM era de 160.000 de euro, nu de 200.000 de euro, și că banii nu vizau o persoană, ci candidatura României la un nou mandat în Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), agenție specializată a ONU.

Ce spune ANCOM despre candidatura la Consiliul ITU

„România (și nu subsemnatul sau vreo altă persoană din conducerea ANCOM) candidează pentru al nouălea mandat consecutiv la Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, în cadrul Conferinței Plenipotențiarilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (PP-26)”, a scris Popescu, potrivit G4Media.

Potrivit vicepreședintelui ANCOM, România candidează pentru unul dintre cele cinci locuri alocate Regiunii C, alături de alte șapte state: Cehia, Polonia, Bulgaria, Azerbaidjan, Federația Rusă, Kazahstan și Uzbekistan. Popescu a susținut că miza regiunii este „menținerea Federației Ruse în afara Consiliului”.

Instituția precizează că proiectul de hotărâre de guvern a stat în consultare publică încă din 29 septembrie, deci cu aproape trei săptămâni înainte de ultima ședință a Guvernului Bolojan, potrivit relatării Bursa.ro. ANCOM mai arată că proiectul primise toate avizele necesare înainte de a ajunge pe ordinea de zi a ședinței de guvern.

Popescu îl acuză pe Bolojan că a acționat în cunoștință de cauză. „În ultima ședință de guvern pe care a condus-o, prezentând o realitate falsă, Ilie Bolojan a retras în ultimul moment de pe ordinea de zi proiectul de HG, sabotând cu bună știință eforturile diplomatice enorme făcute în ultimul an pentru candidatura României în Consiliul ITU”, a scris vicepreședintele ANCOM, potrivit G4Media.

Din cauza retragerii proiectului, instituția a depus o nouă variantă, cu un buget redus la 50.000 de euro, potrivit relatării Financial Intelligence. Popescu afirmă că, din cauza timpului pierdut, „România nu mai dispune de timp suficient pentru pregătirea efortului de lobby” din Qatar.

Acuzația de dublu standard, pe fondul reformei la autoritățile de reglementare

Popescu a adus în discuție o altă decizie luată de Guvernul Bolojan în aceeași ședință: aprobarea sumei de 340.000 de euro pentru amenajarea pavilionului României și pentru activitățile culturale de la Satul Francofoniei, în contextul candidaturii lui Dacian Cioloș la conducerea Organizației Internaționale a Francofoniei, potrivit relatării Bursa.ro.

Vicepreședintele ANCOM a calificat situația drept „ipocrizie halucinantă”, întrebând retoric de ce o cheltuială de protocol ar fi fost respinsă, în timp ce alta, de aproape dublu, ar fi fost aprobată în aceeași zi, conform informațiilor publicate de Stiripesurse.ro.

Fosta purtătoare de cuvânt a Guvernului Bolojan, Ioana Dogioiu, a intervenit în disputa publică în apărarea fostului premier. Potrivit relatării B1 TV, aceasta susține că suma blocată de Bolojan a fost de 860.000 de lei, echivalentul aproximativ al celor 200.000 de euro invocați de fostul premier, destinați unui „eveniment cu aproximativ 1.000 de persoane”. Dogioiu a criticat, la rândul ei, finanțarea aprobată pentru evenimentele Francofoniei.

Controversa apare într-un context mai larg, în care Guvernul Bolojan a promovat reducerea costurilor la autoritățile de reglementare, printre care ANCOM, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE), instituții ale căror cheltuieli salariale și structuri de personal au fost puse sub lupă de Executiv, potrivit relatării Oficiul de Știri. În acest cadru, episodul privind cheltuielile ANCOM capătă o miză suplimentară pentru modul în care autoritățile independente gestionează banii publici.

Bolojan și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea că proiectul inițial ar putea reveni în atenția noului Executiv, condus de premierul Luca Niculescu, instalat recent la Palatul Victoria. Până acum nu există o confirmare publică privind reintroducerea variantei inițiale a hotărârii de guvern, cu buget de 160.000 de euro, pe ordinea de zi a noului Cabinet.

Disputa rămâne, în această fază, una de declarații publice contradictorii: fostul premier susține că a prevenit o cheltuială nejustificată, în timp ce conducerea ANCOM insistă că este vorba despre un efort diplomatic legitim, menit să mențină prezența României într-un for internațional al telecomunicațiilor, în fața concurenței, printre alții, a Federației Ruse. Pentru companiile din domeniul comunicațiilor și pentru contribuabili, miza practică a scandalului rămâne însă concretă: o sumă de ordinul zecilor sau sutelor de mii de euro din bugetul unei autorități finanțate din taxele plătite de operatorii de telecomunicații, într-un moment în care autoritățile de reglementare sunt vizate explicit de măsuri de reducere a costurilor.