SRI acuză o rețea coordonată din Rusia de sabotajul de la fabrica de armament Carfil

Serviciul Român de Informații (SRI) a anunțat luni, 26 octombrie, că a identificat o rețea de sabotaj coordonată din Federația Rusă, implicată în incendiul produs pe 14 septembrie pe platforma industrială Carfil din Brașov, în apropierea fabricii de armament deținute de Compania Națională ROMARM, potrivit Digi24.

Anunțul instituției a declanșat reacții politice imediate. Președintele Camerei Deputaților și lider al PSD, Sorin Grindeanu, a cerut „toleranță zero” față de astfel de acțiuni pe teritoriul românesc.

„Toleranţă zero pentru actele de sabotaj şi de diversiune orchestrate de Federaţia Rusă pe teritoriul României! Nu vom accepta nicio încălcăre a suveranităţii şi securităţii statului român, iar astfel de acte nu pot rămâne nesancţionate”, a transmis Grindeanu, potrivit G4Media.

Rețeaua de sabotaj coordonată din Rusia, depistată de SRI și DIICOT

Potrivit SRI, investigațiile derulate împreună cu DIICOT au scos la iveală implicarea mai multor cetățeni din state ex-sovietice, rezidenți în state ale Uniunii Europene, în incendiul care a afectat sediile mai multor societăți comerciale de pe platforma industrială Carfil, aflată lângă societatea CARFIL SA, filială a ROMARM.

DIICOT cercetează trei cetățeni străini — doi din Belarus și unul din Ucraina — pentru tentativă de acte de diversiune. Doi dintre ei au fost arestați în Germania, unde, potrivit anchetatorilor, „pregăteau comiterea unor fapte similare”. Al treilea a fost localizat în Polonia, iar mandatul european de arestare pe numele lui a fost emis luni, 26 octombrie.

SRI a precizat că rețeaua a fost identificată în cooperare cu parteneri interni și externi și că acțiunile se înscriu „într-o campanie mai amplă de operațiuni de sabotaj coordonate de Federația Rusă în Europa”. Instituția a declarat că obiectivele vizate de coordonatorii din Rusia includeau „facilități de producție de armament, de stat și private, precum și alte obiective de interes militar și industrial”.

Fabrica Carfil, înființată în 1922 și preluată de ROMARM în 2001, produce armament și muniție compatibile cu standardele NATO din 2005. Potrivit datelor financiare raportate de companie, Carfil a avut în 2024 o cifră de afaceri de 214,99 milioane de lei, cu 467 de angajați, dar un profit modest, de doar 1,42 milioane de lei. Afacerile filialei brașovene au crescut cu 122% față de 2023, pe fondul cererii ridicate pentru armament generate de războiul din Ucraina.

Grindeanu a plasat incidentul de la Carfil într-un context mai larg, alături de atacurile cu drone din Marea Neagră. „Incendiul de la fabrica de armament din Braşov arată agresiunea hibridă la care recurge statul rus, parte a unui registru mai larg unde se suprapune escaladarea din bazinul Mării Negre”, a mai spus liderul PSD, citat de Digi24.

„Aceste incidente nu pot fi considerate accidentale. Ele demonstrează o strategie îndreptată împotriva statelor NATO”, a adăugat Grindeanu, cerând întărirea securității naționale și a rolului instituțiilor de forță.

Tensiuni cu Bulgaria pe fondul atacurilor din Marea Neagră

Declarațiile românești privind implicarea Rusiei vin într-un context regional tensionat. Opt nave comerciale au fost lovite sau implicate în incidente asociate atacurilor cu drone în largul coastelor României și Bulgariei între 5 și 23 octombrie, potrivit presei bulgare citate de HotNews. Pe 17 octombrie, două avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au doborât două drone de atac în apropiere de Sulina, după ce acestea au pătruns în spațiul aerian național.

Premierul Bulgariei, Rumen Radev, a legat luni, la Forumul Economic de la Sofia, declarațiile autorităților române privind implicarea Rusiei de valul ulterior de atacuri asupra navelor aflate în zona economică exclusivă a României.

„Când acuz, trebuie să am dovezi clare”, a declarat premierul bulgar Rumen Radev, potrivit HotNews.

Radev nu a prezentat însă elemente care să demonstreze o legătură de cauzalitate între poziția Bucureștiului și producerea noilor incidente. Liderul bulgar susținuse anterior, în fața Parlamentului de la Sofia, că Rusia este „suspectul logic” pentru atacurile din Marea Neagră, dar că autoritățile bulgare nu dispun de dovezi concludente pentru a-i stabili responsabilitatea directă.

Atacurile cu drone au afectat deja activitatea companiilor de transport maritim din regiune. Mai mulți armatori au decis să își retragă navele din Marea Neagră din cauza riscurilor de securitate, iar NATO a anunțat consolidarea supravegherii cu avioane, radare și drone, potrivit informațiilor citate de presa românească și bulgară din ultimele săptămâni. Situația afectează direct comerțul maritim prin Marea Neagră, culoar important pentru exporturile de cereale ale Ucrainei și pentru traficul portuar din Constanța.

Ministerul Afacerilor Interne a precizat, în urma anunțului SRI despre rețeaua de sabotaj, că situația operativă este sub control și că structurile de securitate românești cooperează cu partenerii din NATO și Uniunea Europeană pentru prevenirea altor tentative similare. Investigațiile privind rețelele de sabotaj identificate pe teritoriul României continuă, cu implicarea SRI, DIICOT, Ministerului Afacerilor Interne și a Direcției Generale de Informații a Apărării.