UE propune dublarea bugetului pentru cercetare la 175 de miliarde de euro, România la coada clasamentului european

Comisia Europeană a propus un buget de 175 de miliarde de euro pentru viitorul program Horizon Europe, prin care Uniunea Europeană finanțează cercetarea și dezvoltarea tehnologică, potrivit Economedia, care citează Mediafax. Suma este aproape dublă față de cele 95,5 miliarde de euro alocate programului actual, care se încheie în 2027.

Negocierile dintre instituțiile europene nu s-au finalizat. Parlamentul European cere majorarea bugetului la 200 de miliarde de euro, în timp ce varianta discutată recent la nivelul Consiliului Uniunii Europene coboară suma propusă de Comisie cu 16,8 miliarde de euro, la circa 158,2 miliarde de euro. Decizia finală depinde de negocierile pentru întregul cadru financiar multianual al UE pentru 2028-2034.

Programul este structurat pe patru piloni. Excelența științifică primește 44,079 miliarde de euro, prin Consiliul European pentru Cercetare și bursele Marie-Skłodowska Curie. Pilonul Competitivitate și Societate concentrează cea mai mare parte a banilor, 75,876 miliarde de euro. Inovația primește 38,785 miliarde de euro, prin Consiliul European pentru Inovare, iar Spațiul European de Cercetare, 16,262 miliarde de euro.

Comisia Europeană estimează că fiecare euro investit prin program generează până la 11 euro în produsul intern brut al Uniunii până în 2045. Argumentul economic stă la baza cererii de dublare a fondurilor, într-un moment în care UE își propune să-și mențină competitivitatea tehnologică față de Statele Unite și China.

România, pe ultimul loc în UE la investițiile în cercetare

România se numără printre statele europene cu cele mai mici investiții în cercetare și dezvoltare, arată datele Institutului Național de Statistică citate de HotNews. În 2024, cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,46% din produsul intern brut, în scădere față de 0,51% în 2023. Media Uniunii Europene este de 2,26% din PIB, iar în țări precum Germania depășește 3%.

Din suma totală cheltuită în România, circa 8 miliarde de lei, adică aproximativ 1,6 miliarde de euro, 0,30 puncte procentuale au venit din sectorul privat și doar 0,16 puncte procentuale din bani publici. Țara se află pe acest indicator printre statele cu rezultate sub medie de mai bine de un deceniu, potrivit aceleiași surse.

Comisia Europeană urmărește prin noul program dezvoltarea unor tehnologii avansate, precum calculatoarele cuantice, tratamentele medicale regenerative, aviația cu emisii reduse și energia produsă prin fuziune nucleară, potrivit Mediafax. Aceste domenii urmează să fie finanțate prin apeluri competitive, deschise cercetătorilor și companiilor din toate statele membre.

Fonduri speciale pentru statele cu rezultate mai slabe în cercetare

Parlamentul European susține rezervarea a 3,3% din bugetul programului pentru statele cu performanțe mai slabe în cercetare, pentru a le ajuta să recupereze decalajele față de țările mai dezvoltate. România se numără printre potențialii beneficiari ai acestei măsuri, potrivit Economedia.

Accesul la aceste fonduri nu va fi însă automat. România este clasificată drept „țară cu participare extinsă” (widening country) în structura Horizon Europe, o categorie care îi oferă instrumente de finanțare dedicate, dar care nu înlocuiește competiția pentru granturile standard ale programului.

Reprezentanții Autorității Naționale pentru Cercetare au explicat miza pentru România în declarația citată de Economedia. „Obiectivul nu va fi doar să fim eligibili pentru finanțare, ci să avem capacitatea științifică, tehnologică și instituțională de a contribui la definirea viitorului cercetării europene”, au declarat reprezentanții instituției.

Țara noastră a avut, până acum, un succes modest la Horizon Europe, deși peste media programului. Rata de succes a aplicațiilor românești în program este de 18%, cu un punct procentual peste media europeană de 17%, potrivit datelor instituționale privind participarea la program. Instituția cu cele mai multe proiecte contractate este Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, cu 22 de proiecte directe.

Discuția despre bugetul pentru cercetare se desfășoară în paralel cu negocierile privind întregul cadru financiar multianual al Uniunii pentru 2028-2034, estimat la aproape 2.000 de miliarde de euro. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat recent că România ar putea avea la dispoziție o alocare de aproximativ 60 de miliarde de euro din acest buget general, sumă care acoperă toate domeniile de finanțare europeană, nu doar cercetarea prin Horizon Europe.

Pentru companiile românești din domenii tehnologice, miza propunerii europene este accesul la o masă de finanțare dublu mai mare decât în ciclul actual, într-un moment în care investițiile private în cercetare rămân reduse. Programul de lucru Horizon Europe pentru 2026-2027, adoptat deja de Comisie, prevede o investiție intermediară de 14 miliarde de euro, cu granturi de până la 500.000 de euro dedicate organizațiilor din estul Europei, inclusiv din România.