Ungaria caută să cumpere gaze naturale din zăcământul românesc Neptun Deep, din Marea Neagră, pe măsură ce Budapesta se pregătește să renunțe la importurile din Rusia. Ministrul Economiei și Energiei al Ungariei, István Kapitány, a discutat cu omologul său român, Dumitru Chisăliță, despre modul în care statul vecin ar putea achiziționa gaze românești, potrivit publicației maghiare Világgazdaság, citată de Rador și de g4media.ro.

„Am discutat despre pașii pe care trebuie să îi facem pentru ca Ungaria să poată juca un rol activ în achiziționarea gazelor naturale produse în Marea Neagră și livrarea acestora în regiunea noastră”, a declarat ministrul ungar, potrivit sursei citate.

Discuția face parte dintr-o serie de întâlniri mai ample dintre cei doi oficiali. Chisăliță și Kapitány s-au văzut și la Zagreb, în marja reuniunii ministeriale CESEC din 5-6 noiembrie, unde au abordat conectivitatea energetică dintre cele două țări, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei de la București, citat de energie.gov.ro. Următoarea rundă de discuții este programată la București, peste două săptămâni, potrivit g4media.ro.

Zăcământul Neptun Deep, dezvoltat în parteneriat egal de OMV Petrom și Romgaz, este cel mai mare proiect de gaze naturale din partea românească a Mării Negre. Producția anuală la capacitate maximă este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi, cu rezerve totale recuperabile de circa 100 de miliarde de metri cubi, potrivit datelor publicate de cele două companii și preluate de bursa.ro. Investiția totală pentru dezvoltarea perimetrului se ridică la aproximativ 4 miliarde de euro.

Neptun Deep, miza pentru diversificarea gazelor în regiune

Primele volume de gaze din Neptun Deep ar urma să intre în Sistemul Național de Transport în prima jumătate a anului 2027, iar platoul de producție ar putea fi atins până la finalul trimestrului al treilea din același an, conform estimărilor comune ale OMV Petrom și Romgaz. Pe parcursul anului 2026 a fost instalată platforma de producție Neptun Alpha, a fost montată conducta offshore, iar șapte din cele zece sonde de producție au fost finalizate, potrivit comunicatelor celor două companii.

Pentru Ungaria, accesul la gazele din Marea Neagră ar reprezenta o nouă rută de diversificare, într-un moment în care Budapesta și-a schimbat radical poziția față de aprovizionarea cu energie din Rusia. Ministrul de externe ungar, Anita Orbán, a declarat recent pentru publicația Telex că Ungaria intenționează să renunțe complet la importurile de gaze rusești până în toamna anului 2027, potrivit relatării preluate de sfin.ro. Decizia este legată de calendarul stabilit la nivelul Uniunii Europene pentru interzicerea completă a importurilor de gaze rusești până la finalul anului 2027.

Printre rutele alternative analizate de autoritățile maghiare se numără coridorul de gaze care traversează Grecia, prin care Ungaria ar putea primi gaz natural lichefiat și gaze din Azerbaidjan, dar și o utilizare mai intensă a terminalului de gaz natural lichefiat din Croația. Gazele din Neptun Deep s-ar adăuga acestor opțiuni, într-un context în care Ungaria depinde puternic de importurile rusești atât pentru gaze, cât și pentru petrol.

Ministrul Kapitány a mai spus că Ungaria dispune de suficiente conexiuni prin conducte pentru a cumpăra gaze din alte piețe fără costuri necompetitive, potrivit unei relatări anterioare preluate de business24.ro. Totuși, pentru ca gazele românești să ajungă efectiv în Ungaria, este nevoie de capacități de transport adecvate, infrastructură suplimentară și acorduri comerciale clare între părți, aspecte care nu sunt încă finalizate.

Gaze românești din Marea Neagră, cerere fără contract semnat deocamdată

Deocamdată nu există un contract de vânzare semnat pentru gazele din Neptun Deep, deși există cerere pentru aceste volume, a precizat conducerea Romgaz, potrivit informațiilor preluate de goldring.ro. Pentru piața internă, Romgaz estimează lansarea primelor oferte de gaze pentru populație în luna decembrie, cu livrări începând de la 1 aprilie 2027.

Cooperarea energetică dintre România și Ungaria nu se limitează la achiziția de gaze din Marea Neagră. Potrivit declarațiilor ministrului ungar, la discuțiile recente a fost abordată și extinderea cooperării energetice în Europa Centrală și de Sud, cu participarea Poloniei, Republicii Cehe și Italiei, alături de statele din Grupul de la Visegrad.

Ministrul Chisăliță a declarat, la reuniunea CESEC de la Zagreb, că România are nevoie de investiții și de o coordonare regională mai bună. „Avem nevoie de investiții și de o mai bună coordonare regională, astfel încât să putem importa energie în perioadele de deficit și să valorificăm producția internă atunci când avem excedent”, a spus ministrul, potrivit comunicatului Ministerului Energiei preluat de energie.gov.ro.

Potrivit evaluărilor agenției de rating Fitch, Neptun Deep ar putea transforma România în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, cu creșterea producției Romgaz de la echivalentul a 86.000 de barili de petrol pe zi, în 2025, la aproximativ 160.000 de barili pe zi, potrivit spotmedia.ro. Un acord de livrare către Ungaria ar oferi o piață regională de desfacere suplimentară pentru volumele extrase din Marea Neagră, pe lângă consumul intern, într-un moment în care producătorii caută confirmarea cererii înainte ca platoul de producție să fie atins.

Pentru companiile românești din sectorul energetic, un eventual contract cu Ungaria ar însemna o nouă sursă de venituri valutare și o diversificare a clienților pentru gazele din Neptun Deep, dincolo de piața internă. Pentru firmele din industrie care depind de costuri previzibile la energie, evoluția negocierilor dintre București și Budapesta poate influența, indirect, și presiunea asupra prețurilor regionale la gaze, pe măsură ce Europa Centrală și de Sud-Est își reduce dependența de resursele rusești înaintea termenului-limită stabilit de Uniunea Europeană pentru finalul anului 2027.