219.900 de profesori pentru 2,94 milioane de elevi: jumătate din corpul didactic a trecut de 40 de ani

La începutul lunii septembrie, într-o școală din București, lipsa profesorilor de fizică a devenit vizibilă într-un mod neobișnuit: un cadru didactic în vârstă de 89 de ani a continuat să predea, pentru că nu existau alți candidați disponibili pentru post, potrivit Playtech.ro. Cazul nu este izolat. În mai multe licee, orarele din acest an s-au completat cu ajutorul profesorilor pensionari, suplinitorilor sau al specialiștilor fără pregătire pedagogică formală, semn al unei probleme structurale pe care statisticile oficiale o confirmă, cifră cu cifră.

Institutul Național de Statistică a publicat la începutul lunii octombrie datele privind anul școlar 2025-2026. În sistemul de învățământ preuniversitar activau 219.900 de cadre didactice, pentru o populație școlară de 2,94 milioane de copii și elevi, potrivit Ziarul Financiar. Raportul mediu a rămas la 14 copii și elevi pentru fiecare cadru didactic, un nivel aproape neschimbat față de anii anteriori.

Numărul total de profesori a scăzut însă cu aproximativ 4.700 față de anul școlar precedent, în timp ce populația școlară a crescut cu circa 20.800 de copii și elevi, arată o analiză bazată pe datele INS. Scăderea nu a fost uniformă: cele mai mari pierderi s-au înregistrat în învățământul liceal, unde numărul cadrelor didactice a coborât cu 3.187, și în învățământul primar și gimnazial, cu încă 2.786 mai puține persoane încadrate.

Jumătate dintre profesori au între 40 și 54 de ani

Structura de vârstă a corpului didactic confirmă tendința de îmbătrânire semnalată de mai mulți specialiști în educație în ultimii ani. Potrivit datelor INS, 50,2% dintre cadrele didactice aveau între 40 și 54 de ani în anul școlar 2025-2026. Femeile reprezintă covârșitoarea majoritate a personalului didactic, cu o pondere de 83,3% din total.

Distribuția teritorială arată un dezechilibru similar. Circa 34,1% dintre cadrele didactice își desfășurau activitatea în unități din mediul rural, în timp ce restul lucrau în mediul urban, unde este concentrată și majoritatea elevilor: 73,6% dintre copii și elevi învățau în unități urbane, conform Bursa.ro.

Perspectiva pe termen lung arată o problemă mai gravă decât o simplă fluctuație anuală. Fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, a atras atenția asupra proporției reduse de profesori la început de carieră. „Doar 9% dintre cadrele didactice sunt sub 30 de ani”, a declarat acesta, citat de News.ro. El a avertizat că acest decalaj dintre generații riscă să lase sistemul fără înlocuitori pentru valul de pensionări care urmează.

Date prezentate recent în Senat, bazate pe informații de la Ministerul Educației, arată că scăderea numărului de profesori nu este un fenomen nou. Corpul didactic a pierdut aproximativ 30.000 de persoane în ultimii șase ani, o reducere de 13% față de 2020, când în sistem lucrau 231.295 de cadre didactice. Fenomenul a fost aproape generalizat la nivel național: din 42 de județe analizate, 41 au înregistrat scăderi, singura excepție fiind Ilfov, unde numărul profesorilor a crescut cu aproape 27%.

Deficitul de la catedră, resimțit deja la științele exacte

Problema nu este doar statistică. Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a recunoscut la începutul anului școlar 2026-2027 că există un deficit de profesori la disciplinele din zona științelor exacte, precum fizica, informatica și disciplinele tehnice. Pentru a acoperi orele rămase fără titulari, unele unități de învățământ au apelat la persoane ieșite deja din câmpul muncii.

„Nu poți atrage personal din afara sistemului cu tarifele actuale”, a declarat ministrul, citat de News.ro, referindu-se la nivelul scăzut al plății cu ora pentru activitățile suplimentare din educație. Potrivit lui Dimian, proiectul legii salarizării prevede o majorare de aproximativ 70% a acestui tarif, însă adoptarea legii a fost tergiversată din cauza disputelor politice din Parlament.

Salariile de bază ale profesorilor rămân, la rândul lor, sub nivelul mediu european. În învățământul preșcolar, de exemplu, un profesor român câștigă în jur de 25.000 de euro pe an la începutul carierei și circa 33.000 de euro la vârful ei, sume considerabil mai mici decât cele raportate în alte state din Uniunea Europeană.

Consecințele acestui tipar se văd deja în clase. Naveta profesorilor între localități, dificultatea de a forma o normă întreagă la anumite discipline și lipsa de atractivitate a carierei didactice contribuie, împreună, la situația actuală. Mircea Miclea a atras atenția și asupra inegalității create de această criză: „Principala ne-egalitate de șanse este accesul la profesorul foarte bun”, a spus acesta, subliniind că elevii din anumite zone sau școli nu au acces la cadre didactice la fel de bine pregătite ca cei din marile orașe.

Guvernul a promis mai multe garanții legate de finanțarea salariilor pentru restul anului 2026, inclusiv pentru profesorii de la catedră. Ministrul Dimian a precizat că ministerul se va încadra în bugetul aprobat, fără a fi nevoie de o rectificare bugetară, spre deosebire de alte sectoare bugetare, precum cel al sănătății, unde finanțarea serviciilor de urgență a rămas o problemă nerezolvată. Rămâne însă deschisă întrebarea dacă majorarea promisă a tarifului de plată cu ora va fi suficientă pentru a opri exodul profesorilor tineri din sistem și pentru a atrage specialiști din afara educației către catedră, mai ales la disciplinele unde deficitul s-a adâncit deja în ultimii ani.