ANAF găsește un prejudiciu de 6,2 milioane de lei la cinci firme care recrutează muncitori din Asia

Cum reușeau cinci firme de recrutare a muncitorilor din Asia să evite plata TVA către stat, deși încasau bani de la clienții care primeau forța de muncă? Răspunsul, potrivit unui control al Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF), stă într-un mecanism cu facturi fictive, derulat prin alte trei companii aflate pe mai multe niveluri ale unui lanț tranzacțional.

Inspectorii DGAF au verificat societățile care recrutează și plasează forță de muncă din Asia, un sector în plină expansiune pe fondul deficitului de personal din construcții, producție și HoReCa. Potrivit Economedia.ro, cele cinci firme au înregistrat în contabilitate facturi de peste 32 de milioane de lei, emise de alte trei societăți, pentru avansuri și pretinse prestări de servicii.

Cum funcționa schema cu facturi fictive între firmele de recrutare

Analiza inspectorilor antifraudă nu a găsit dovezi că serviciile înscrise în documente au fost prestate efectiv. Facturile au rămas neachitate, iar operațiunile nu au fost susținute de niciun document justificativ, se arată în comunicatul ANAF. Scopul lor a fost altul: crearea artificială a unor cheltuieli și a unor deduceri de TVA, care au generat solduri negative repetate în deconturile fiscale ale firmelor beneficiare.

Mecanismul funcționa pe un principiu simplu, descris de Hotnews.ro: firmele de recrutare încasau TVA de la clienții care primeau muncitorii, dar, în loc să vireze banii la buget, anulau obligația fiscală prin deducerea TVA înscrisă în facturile pentru operațiuni care nu existaseră niciodată. Facturile proveneau de la alte firme, plasate pe diferite paliere ale unui lanț pe care ANAF îl descrie drept artificial.

Valoarea obligațiilor fiscale suplimentare stabilite de inspectorii antifraudă depășește 6,2 milioane de lei. Suma cumulează TVA, impozit pe profit și impozit pe dividende neplătite către bugetul de stat, potrivit datelor transmise de DGAF.

Cele trei societăți care au emis facturile prezentau, la rândul lor, semnale clare de risc fiscal. Verificările au identificat situații de inactivitate, insolvabilitate sau chiar radiere din Registrul Comerțului, incompatibile cu amploarea operațiunilor facturate. Totodată, inspectorii au constatat legături între toate societățile implicate, coordonate de un grup comun de persoane.

Un detaliu a atras atenția inspectorilor în timpul verificărilor: unii administratori trecuți formal în actele firmelor nu au putut oferi explicații concrete despre activitatea pe care, pe hârtie, o conduceau. Nu au știut să descrie operațiunile economice derulate și nici să justifice sumele facturate, conform constatărilor DGAF.

De ce nu a oprit sistemul e-Factura frauda fiscală

Poate fi folosit sistemul național de facturare electronică pentru a masca o fraudă fiscală, în loc să o prevină? În acest caz, răspunsul pare să fie da. Inspectorii DGAF au constatat că facturile emise prin RO e-Factura au fost folosite tocmai pentru a crea o aparență de legalitate și pentru a transfera succesiv sarcina fiscală de la o firmă la alta, fără niciun fundament economic real.

Sistemul e-Factura a fost introdus ca instrument de transparentizare, menit să dea ANAF vizibilitate în timp real asupra tranzacțiilor dintre companii. În acest dosar, digitalizarea a arătat fiscului fiecare document emis, dar nu și dacă în spatele lui exista un serviciu prestat efectiv, notează Hotnews.ro.

ANAF a subliniat că dreptul de deducere a TVA și diminuarea bazei impozabile trebuie să aibă la bază operațiuni economice reale, susținute de documente justificative concrete. O factură, prin ea însăși, nu poate justifica un avantaj fiscal sau o operațiune legală, potrivit instituției.

„Analiza de risc și verificările antifraudă permit identificarea unor mecanisme prin care sunt create artificial operațiuni economice în scopul diminuării obligațiilor fiscale. DGAF va continua să acționeze în domenii cu risc fiscal ridicat pentru protejarea veniturilor bugetare și pentru asigurarea unui tratament fiscal echitabil pentru contribuabili”, a transmis DGAF.

Cazul se adaugă unui șir de controale similare derulate de ANAF în ultimul an, în care inspectorii au identificat mecanisme comparabile de facturare fictivă, folosite pentru rambursări ilegale de TVA. Într-un dosar anunțat în luna martie, instituția a descoperit un prejudiciu de peste 18 milioane de lei la opt societăți controlate de aceleași persoane, care emiteau între ele facturi de avans fără fundament economic. Un alt caz, din noiembrie anul trecut, viza patru firme înrudite, cu un prejudiciu estimat la peste 55 de milioane de lei, generat prin tranzacții fictive care mergeau de la servicii de curățenie până la echipamente medicale.

Sectorul recrutării forței de muncă din Asia s-a extins rapid în ultimii ani, pe fondul deficitului acut de personal din România. Guvernul a aprobat pentru 2026 un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii, cu zece mii mai puțin decât anul anterior, în principal pentru domenii precum construcțiile, logistica și producția. Cererea mare de forță de muncă asiatică a transformat recrutarea internațională într-un segment de afaceri cu cifre tot mai mari, dar și cu riscuri fiscale pe măsură, așa cum arată controlul DGAF.

Inspectorii antifraudă au atras atenția contribuabililor că utilizarea unor documente justificative care nu reflectă realitatea economică nu poate fi temei pentru obținerea unor avantaje fiscale. Consecințele, avertizează ANAF, pot fi atât fiscale, cât și juridice, pentru toate părțile implicate în astfel de lanțuri tranzacționale artificiale.

Acțiunile de control ale DGAF urmăresc, potrivit instituției, atât identificarea și documentarea mecanismelor prin care sunt diminuate artificial obligațiile fiscale, cât și recuperarea efectivă a prejudiciilor aduse bugetului de stat. Rămâne de văzut dacă firmele vizate în acest dosar vor contesta constatările sau dacă cazul va ajunge, ca și altele similare, în atenția organelor de urmărire penală.