Managerii din industria prelucrătoare se așteaptă ca numărul de salariați să scadă în următoarele trei luni, cu un sold conjunctural de -6%, potrivit celei mai recente anchete de conjunctură a Institutului Național de Statistică, citată de Economedia.ro. Este o ușoară adâncire a pesimismului față de lunile anterioare, când soldul pentru forța de muncă din industrie se oprea la -5%.

Soldul conjunctural este un indicator calculat de INS ca diferență între procentul managerilor care anticipează creștere și cel al celor care anticipează scădere a unui fenomen. Un sold negativ arată că mai mulți angajatori se așteaptă la reduceri decât la majorări, indiferent de amploarea reală a fenomenului.

Volumul producției industriale este preconizat, la rândul lui, relativ stabil, cu un sold de -1%. În schimb, prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească accentuat, sold de +21%, ceea ce sugerează că firmele își mențin presiunea pe costuri chiar dacă reduc personalul.

Construcțiile, sector care renunță pentru prima dată la optimismul angajărilor

Cea mai vizibilă schimbare de tendință vine din sectorul construcțiilor. Managerii de aici anticipează acum o scădere ușoară a numărului de salariați, sold conjunctural de -1%, după luni întregi în care indicatorul stătuse pe teritoriu pozitiv.

În anchetele publicate pentru perioadele iulie-septembrie și august-octombrie 2026, soldul pentru forța de muncă din construcții fusese de +2%, potrivit datelor citate atunci de Bursa.ro și de Digi24. Trecerea în teritoriu negativ arată că managerii din construcții nu mai contează pe extinderea echipelor, deși activitatea propriu-zisă rămâne aproape la fel de stabilă ca înainte, cu un sold de -5% pentru volumul producției.

Presiunea pe prețuri rămâne totuși cea mai puternică dintre toate sectoarele analizate. Prețurile lucrărilor de construcții sunt așteptate să crească cu un sold conjunctural de +33%, apropiat de nivelurile de +36% și +41% înregistrate în lunile precedente. Construcțiile continuă astfel să fie sectorul unde scumpirile lovesc cel mai tare, chiar dacă piața muncii se răcește.

Comerțul, singurul sector care mai speră la angajări, pe fondul unei piețe a muncii tot mai fragile

Comerțul cu amănuntul rămâne singurul domeniu unde angajatorii anticipează o creștere a numărului de salariați, cu un sold conjunctural de +7%. Este o valoare ușor peste cea din ancheta anterioară, când soldul se oprise la +6%, potrivit datelor citate de Mediafax.

În același timp, 33% dintre respondenții din retail anticipă majorări de prețuri, iar doar 1% se așteaptă la scăderi, ceea ce duce la un sold conjunctural de +32%, aproape identic cu cel din lunile anterioare. Cifra de afaceri este văzută ca relativ stabilă, sold de -1%.

Sectorul serviciilor merge în direcție inversă. Numărul de salariați este anticipat în scădere, cu un sold de -4%, mai negativ decât soldurile de -2% și -3% raportate în anchetele din vară. Volumul serviciilor, măsurat prin cifra de afaceri, este văzut ca relativ stabil, sold de -3%, iar prețurile de facturare sunt așteptate să crească moderat, sold de +14%.

Contextul mai larg al pieței muncii confirmă tendința surprinsă de manageri. Rata șomajului a urcat la 6,8% în trimestrul al doilea din 2026, cu 0,3 puncte procentuale peste trimestrul precedent, potrivit datelor Institutului Național de Statistică citate de Informat.ro. Populația activă număra 8,229 milioane de persoane, dintre care 558.100 erau șomeri.

Situația este mult mai gravă în rândul tinerilor. Rata șomajului pentru grupa de vârstă 15-24 de ani a ajuns la 29,9%, cel mai ridicat nivel dintre toate categoriile analizate de INS, iar rata de ocupare pentru aceeași grupă este de doar 15,3%. Decalajul dintre mediul rural și cel urban rămâne, de asemenea, semnificativ: rata șomajului atinge 10,1% la sate, față de doar 4% în orașe.

Aceste cifre arată o piață a muncii care se răcește simultan la nivel macro și în percepția directă a angajatorilor. Anchetele lunare de conjunctură ale INS, realizate pe un eșantion reprezentativ de întreprinderi din industrie, construcții, comerț și servicii, nu măsoară ritmul exact al schimbărilor, ci direcția în care se îndreaptă așteptările managerilor pentru următoarele trei luni.

Modelul de anchetă arată consecvent, în ultimele luni, o economie în care activitatea rămâne relativ stabilă, dar prețurile continuă să crească în toate sectoarele, iar angajările devin tot mai selective. Construcțiile, care păreau imune la răcirea pieței muncii, se alătură acum industriei și serviciilor în tabăra sectoarelor care nu mai mizează pe extinderea echipelor.