Plafonul de 400 de euro pentru pensia facultativă rămâne neschimbat, deși era promis la 1.000 de euro

De ce contează pentru un angajat obișnuit un plafon fiscal despre care majoritatea românilor nici nu au auzit? Răspunsul ține de bani reali, luați direct din salariu. Contribuțiile la pensia facultativă, cunoscută și ca Pilonul 3, sunt scutite de impozit pe venit și de contribuții sociale doar până la un anumit plafon anual. Acel plafon este de 400 de euro de aproape două decenii, iar guvernul care se pregătea să îl tripleze a renunțat la idee chiar înainte de a prelua mandatul.

Potrivit Profit.ro, proiectul inițial de program de guvernare al premierului desemnat Siegfried Mureșan prevedea „creșterea de la 400 de euro la 1.000 de euro a deductibilității pentru contribuțiile la Pilonul 3 de pensii, de la anul fiscal următor adoptării”. Măsura nu mai apare însă în forma finală, depusă sâmbătă la Parlament.

Ce se schimbă pentru angajați dacă plafonul rămâne la 400 de euro pe an?

Practic, nimic nu se mișcă pentru cei care economisesc deja prin fonduri de pensii facultative sau pentru companiile care oferă acest beneficiu salariaților. Plafonul de deductibilitate rămâne blocat la nivelul stabilit în urmă cu 17 ani, când a fost introdus sistemul de pensii private facultative, în 2007.

Concret, atât angajatul, cât și angajatorul pot contribui la un fond de Pilonul 3, iar sumele depuse sunt deductibile fiscal doar până la echivalentul în lei a 400 de euro pe an, pentru fiecare parte. Orice sumă peste acest prag intră sub incidența impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obișnuite, ceea ce reduce atractivitatea beneficiului pentru veniturile mai mari.

În ultimii ani, salariul mediu brut din România aproape s-a dublat, în timp ce plafonul fiscal a rămas fix. Asta înseamnă că, în termeni relativi, stimulentul fiscal pentru economisirea la pensie a scăzut constant, an de an, pe măsură ce veniturile au crescut, iar valoarea reală a celor 400 de euro s-a erodat.

Documentul depus la Parlament conține totuși alte modificări cu impact direct asupra angajaților. Programul de guvernare prevede eliminarea pensionării anticipate în sistemele unde ieșirea la pensie se face prea devreme și interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat. De asemenea, ajutoarele sociale pentru persoanele apte de muncă urmează să fie condiționate de participarea la muncă sau la programe de formare profesională.

De ce cerea industria pensiilor majorarea deductibilității la Pilonul 3?

Presiunea pentru schimbarea plafonului venea, în bună parte, din partea Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), care reprezintă administratorii fondurilor de pensii private. Organizația a cerut public actualizarea limitei, argumentând că nivelul de 400 de euro pe an „nu a mai fost modificat în ultimii 17 ani”, deși salariile și economia au crescut semnificativ în această perioadă.

Într-un comunicat citat de Profit.ro, APAPR avertiza la începutul anului că plafonul devenise „practic irelevantă ca stimul de economisire”. Asociația susține că actualizarea lui ar fi un pas firesc pentru a crește atractivitatea pensiilor facultative și pentru a încuraja economisirea pe termen lung, într-un context demografic tot mai dificil pentru sistemul public de pensii.

Argumentul APAPR se sprijinea și pe amploarea sistemului: peste 1,2 milioane de români economisesc deja prin Pilonul 3, unii dintre ei de aproape 20 de ani. Asociația a subliniat că industria a susținut cererea de majorare „de mai bine de un deceniu prin dialog instituțional”, fără rezultat până acum.

Contextul în care a apărut cererea nu a fost întâmplător. Parlamentul a adoptat recent proiectul de lege privind Conturile de Economii și Investiții (CEI), un instrument nou prin care persoanele fizice vor putea economisi și investi pe termen lung, cu un regim fiscal special. APAPR a considerat că acest interes al autorităților pentru economisirea pe termen lung crea „un context favorabil” pentru extinderea unor facilități similare și la pensiile facultative.

Pentru angajatori, plafonul redus limitează și el marja de manevră. Contribuția pe care o pot oferi salariaților la Pilonul 3, ca parte a pachetului de beneficii extra-salariale, rămâne scutită de taxe doar până la același prag de 400 de euro pe an, adică aproximativ 33 de euro pe lună. Peste acest nivel, orice sumă suplimentară devine mai costisitoare atât pentru companie, cât și pentru angajat, din cauza taxării.

Deocamdată, varianta de program depusă la Parlament nu explică motivul pentru care măsura a fost scoasă din forma finală. Documentul, cu 28 de capitole și peste 380 de măsuri, conform relatărilor din presă, păstrează în schimb alte angajamente fiscale, precum eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027 și prelungirea TVA de 9% pentru anumite locuințe până la 31 iulie 2027.

Rămâne de văzut dacă tema va reveni în discuție pe parcursul dezbaterilor parlamentare sau în negocierile ulterioare dintre coaliția de guvernare și industria pensiilor private, mai ales în contextul în care fondurile de Pilonul 3 au raportat recent cel mai bun randament din istoria lor, de 19,6% în 2025.