Salariile bugetarilor și pensiile ar putea crește în 2027, dar Mureșan nu dă cifre

Un profesor din învățământul preuniversitar sau un funcționar din sănătate așteaptă de ani buni un semnal clar despre salariu. Miercuri, 23 septembrie, a primit unul, dar fără cifre atașate. Siegfried Mureșan, premierul desemnat susținut de PNL, USR și UDMR, a declarat că executivul pe care încearcă să îl formeze va avea în vedere creșterea salariilor din sectorul public și indexarea pensiilor, potrivit zf.ro.

Anunțul a venit în cadrul prezentării liniilor directoare ale programului de guvernare, un document cu 28 de puncte transmis printr-un comunicat al PNL. Zf.ro a remarcat însă un detaliu important: la momentul prezentării publice, programul complet, în forma sa fizică, nu fusese încă publicat. Practic, cetățenii au aflat direcțiile mari ale viitoarei guvernări înainte ca documentul integral să fie disponibil pentru verificare.

Mureșan a fost întrebat direct dacă viitorul guvern intenționează să majoreze salariul minim sau să indexeze pensiile. Răspunsul lui a fost prudent, dar afirmativ în privința direcției: „Vom avea în vedere o creștere a salariilor în sectorul public și o indexare a pensiilor”, a declarat premierul desemnat, potrivit relatărilor din presă.

Nivelul exact al majorărilor rămâne, deocamdată, o necunoscută. Mureșan a explicat că orice decizie concretă va fi luată abia la elaborarea bugetului de stat pentru anul 2027, în funcție de spațiul fiscal disponibil. Practic, angajamentul rămâne unul de principiu, fără o sumă sau un procent care să poată fi verificat ulterior.

Piața muncii din sectorul public, între stagnare și promisiuni

Argumentul folosit de premierul desemnat pentru a justifica nevoia de creștere ține de stagnarea îndelungată a veniturilor bugetarilor. Salariile din sectorul public și pensiile „au nevoie de o creștere după perioada de stagnare din ultimii ani”, a spus Mureșan, potrivit relatărilor citate de mai multe publicații.

Contextul economic în care vine acest anunț nu este unul confortabil pentru promisiuni ferme. România a trecut printr-o perioadă de deficit bugetar ridicat, iar guvernul anterior, condus de Ilie Bolojan, a fost nevoit să aplice măsuri de austeritate pentru a proteja accesul la fondurile europene. Premierul desemnat a subliniat că viitorul executiv va „construi pe bazele solide” puse de acest guvern, ceea ce sugerează o continuare a prudenței fiscale, nu o relaxare bruscă a cheltuielilor cu personalul bugetar.

Un alt element relevant pentru piața muncii ține de proiectul unei noi legi a salarizării unitare în sectorul public, bazată pe principiul „salariu egal pentru muncă egală”. Documentul precizează că aplicarea acestei legi nu ar trebui să ducă la diminuarea veniturilor actuale ale angajaților din administrația publică, o garanție menită să calmeze temerile funcționarilor înaintea unei reforme de amploare.

Fără taxe noi, dar și fără cifre clare pentru majorări

Programul de guvernare prezentat de Mureșan conține un angajament ferm privind fiscalitatea: nicio majorare de taxe sau impozite pe durata mandatului. Premierul desemnat a spus că va păstra cota unică de impozitare și că va încerca să reducă TVA la 19%, dar numai atunci când situația bugetară va permite acest lucru.

Această combinație — promisiuni sociale fără cifre concrete, alături de un angajament ferm de a nu majora taxele — ridică întrebarea de unde ar urma să vină banii pentru creșterile salariale și indexarea pensiilor. Documentul prezentat de PNL menționează că, începând din iulie 2027, jumătate din economiile obținute în urma reformei administrației ar urma să fie direcționate către scăderea taxelor pe salarii, nu neapărat către majorări directe de venituri.

Reforma administrației centrale și locale este descrisă drept primul punct al celor 28 de linii directoare. Aceasta presupune reducerea numărului de parlamentari și de secretari de stat, precum și comasarea instituțiilor cu atribuții similare, pe baza unui audit funcțional. Economiile rezultate din această restructurare ar urma să finanțeze parțial reducerea taxării muncii, mai degrabă decât creșterile salariale directe pentru bugetari.

Pentru companiile de stat, programul prevede conduceri selectate pe criterii de competență și indicatori de performanță, plus posibilitatea listării unora dintre ele la bursă. O parte din veniturile obținute din aceste listări ar urma să alimenteze conturi de economii pentru copii, accesibile după împlinirea vârstei de 18 ani — o măsură socială suplimentară, dar la fel de neconturată financiar ca și promisiunile privind salariile.

Miza imediată pentru Mureșan rămâne, însă, obținerea votului de învestitură în Parlament. PNL, USR și UDMR nu au singure majoritatea necesară, iar conducerea PSD a decis să nu susțină viitorul cabinet. Fără un vot favorabil, orice discuție despre majorări salariale sau indexarea pensiilor rămâne, deocamdată, doar pe hârtie — sau, mai exact, într-un document ale cărui linii directoare au fost prezentate public înainte ca varianta completă să fie disponibilă.