Sibiul s-a transformat, în ultimele trei decenii, într-un pol industrial cu amprentă germană, de la componente auto la sisteme de climatizare. Dar infrastructura educațională a județului nu a ținut pasul cu ritmul investițiilor străine. Potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean Sibiu, transmise Ziarului Financiar, în anul școlar 2026-2027 un total de 17.191 de elevi din 21 de unități de învățământ din județ învață în sistem de două schimburi.

Instituția precizează, potrivit aceleiași surse, că motivul principal ține de lipsa spațiilor: „Principala cauză este reprezentată de lipsa spaţiilor necesare pentru desfăşurarea orelor într-un singur schimb“. Problema nu este nouă, dar capătă o miză aparte într-un județ unde piața muncii funcționează după reguli complet diferite față de acum câțiva ani.

Piața muncii din Sibiu, model invers față de restul țării

În timp ce multe județe din România se confruntă cu excedent de forță de muncă necalificată, Sibiul a ajuns la o rată a șomajului sub 3%, potrivit declarațiilor Ralucăi Crețu, HR Manager la thyssenkrupp Bilstein Sibiu, citate de Turnul Sfatului. Acum trei decenii, spune ea, angajatorii puteau alege liber dintr-un bazin generos de candidați. Astăzi competiția pentru aceiași oameni s-a intensificat considerabil.

Reprezentanta thyssenkrupp Bilstein a descris presiunea din mai multe direcții simultan: „Vedem o mulţime de oameni din Asia, forţă de muncă adusă din cauza cererii mult mai mari decât a ofertei”. Compania recrutează inclusiv muncitori din alte județe ale țării, un trend care, spune ea, se va menține chiar dacă mai puțin agresiv decât în trecut.

Auto industria rămâne motorul cererii de forță de muncă calificată din zonă. Deși BMW a anunțat reduceri de 8.000 de locuri de muncă în Germania până în 2027, pe fondul crizei din piața chineză, potrivit Ora de Sibiu, piața locală rămâne dinamică. Sursa citată notează că „piaţa muncii din Sibiu a fost printre cele mai dinamice din ţară în ultimul an”, iar tot mai mulți angajatori caută operatori calificați. Firme precum Güntner recrutează activ pentru linii de producție în climatizare, în timp ce Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă listă peste o mie de posturi vacante lunar, majoritatea însă pentru muncitori fără calificare.

Contrastul cu Germania, țara care a investit masiv în Sibiu prin companii precum thyssenkrupp Bilstein sau BMW, e vizibil tocmai în infrastructura pentru pregătirea viitoarei forțe de muncă. Modelul german se bazează pe rețele solide de școli profesionale și tehnice, corelate cu nevoile industriei. La Sibiu, problema rămâne una de bază: spațiu fizic suficient pentru ca elevii să învețe dimineața, nu după-amiaza.

De ce contează pentru piața muncii viitoare din județ

Elevii care merg la ore după-amiaza pierd, potrivit specialiștilor citați în presa locală, intervalul orar considerat cel mai productiv pentru învățare, adică prima parte a zilei. Efectul se resimte mai ales în gimnaziu, ciclul unde se formează baza pentru orientarea ulterioară spre licee tehnologice sau profesionale, exact segmentul de unde vin viitorii operatori și tehnicieni căutați de industria auto și de componente.

Sistemul de două schimburi nu este o noutate în municipiul Sibiu. De ani buni, Primăria a încercat să extindă spațiile din școlile supraaglomerate, dar soluțiile temporare, containere modulare sau relocări în alte clădiri, nu au rezolvat problema pe termen lung. De multe ori, chiar și după investiții în extindere, unitățile de învățământ revin rapid la programul cu două schimburi, pe măsură ce numărul de înscrieri depășește din nou capacitatea clădirilor.

Situația nu se limitează la municipiul Sibiu. Datele Inspectoratului Școlar Județean arată că fenomenul se regăsește și în orașe precum Mediaș sau Agnita, precum și în mediul rural, unde deficitul de spații se combină cu alte probleme de infrastructură: unități neconectate la rețeaua de canalizare sau fără autorizație de securitate la incendiu. Aceste deficiențe afectează în special populația școlară din județ, care numără peste 51.000 de antepreșcolari, preșcolari și elevi.

Pentru un județ care s-a poziționat ca destinație pentru investiții industriale germane, decalajul dintre cererea tot mai mare de forță de muncă calificată și capacitatea sistemului de învățământ de a o forma ridică o întrebare simplă: cine va lucra, peste un deceniu, în fabricile care astăzi caută disperat operatori și tehnicieni? Companiile aduc deja lucrători din Asia și din alte județe pentru a acoperi golurile actuale, dar aceasta e o soluție pe termen scurt, nu un răspuns la nevoia structurală de pregătire profesională locală.

Autoritățile locale și Inspectoratul Școlar Județean Sibiu recunosc problema, dar soluțiile rămân, deocamdată, temporare: extinderi punctuale, containere sau relocări. O rezolvare de fond ar presupune investiții masive în noi clădiri școlare, ceva ce, pentru moment, nu a ținut pasul cu ritmul de creștere a populației urbane și a cererii industriale din zonă.