UBS ia în calcul mutarea sediului din Elveția, dacă regulile de capital rămân prea stricte

Grupul bancar elvețian UBS analizează mai multe scenarii strategice, inclusiv mutarea sediului central în străinătate sau o fuziune cu o altă bancă. Măsura ar urma să fie aplicată dacă Elveția adoptă cerințe de capital considerate excesiv de stricte, potrivit Profit.ro, care citează trei surse familiare cu situația, relatate inițial de Reuters.

Conflictul dintre bancă și autoritățile de la Berna are rădăcini în prăbușirea Credit Suisse, din 2023. UBS a preluat atunci rivala aflată în colaps, devenind singura instituție bancară elvețiană cu relevanță globală. Grupul gestionează acum active de peste 1,7 trilioane de dolari, mai mult decât întreaga economie a Elveției.

Guvernul elvețian vrea să prevină o nouă criză similară și pregătește o înăsprire a regulilor bancare pentru instituțiile considerate „prea mari pentru a fi lăsate să se prăbușească”. Ministrul de finanțe, Karin Keller-Sutter, a explicat logica reformei cu o întrebare directă:

„Cine va purta riscul pentru creșterea în străinătate? Banca, acționarii sau statul?”

Ce cere Elveția de la UBS

Principalul punct de dispută este obligația ca UBS să își acopere integral participațiile la subsidiarele din străinătate cu capital de cea mai bună calitate, cunoscut ca Common Equity Tier 1 (CET1). În prezent, banca trebuie să asigure o acoperire de doar 60% a acestor participații, obligație care poate fi îndeplinită parțial prin instrumente de capital mai ieftine, precum obligațiunile AT1.

Guvernul de la Berna a propus inițial o cerință de 100%, sumă care ar imobiliza peste 20 de miliarde de dolari din capitalul UBS, potrivit estimărilor citate de Profit.ro. În septembrie, camera superioară a Parlamentului elvețian a redus pragul propus de la 100% la 90%. UBS consideră însă că și acest nivel rămâne prea ridicat pentru a-i permite să concureze eficient cu băncile americane sau europene supuse unor regimuri mai permisive.

Banca a estimat că noile reguli ar putea costa-o aproximativ 16 miliarde de dolari în capital suplimentar, în timp ce alte calcule, inclusiv ale investitorului american Artisan Partners, vorbesc despre o sumă apropiată, între 16 și 26 de miliarde de dolari. Directorul executiv al UBS, Sergio Ermotti, a numit propunerea guvernului „punitivă și excesivă”, menționând că instituția trebuie să găsească soluții pentru protejarea acționarilor.

Ermotti a insistat totuși, în repetate rânduri, că preferă ca banca să rămână la Zurich. Într-un interviu pentru Bloomberg TV, el a spus că UBS își dorește să rămână

„o instituție globală de succes cu sediul în Elveția”

Londra și SUA, variante de rezervă pentru sediul UBS

UBS urmărește îndeaproape dezbaterile din Parlamentul elvețian. O comisie a camerei inferioare urmează să examineze, în această lună, reglementările aprobate deja în septembrie de camera superioară. Rezultatul acestor discuții va stabili dacă banca merge mai departe cu planurile de relocare.

Potrivit Financial Times, citat de Profit.ro, guvernul britanic și UBS au discutat în acest an posibilitatea mutării sediului la Londra, în eventualitatea unei relocări. Capitala britanică fusese identificată încă din 2025 drept una dintre cele mai atractive opțiuni din planurile de rezervă ale grupului elvețian.

O echipă internă a UBS analizează și varianta americană, inclusiv identificarea unor bănci mai mici din Statele Unite care ar putea fi achiziționate, potrivit informațiilor preluate de News.ro. Este analizată și posibilitatea ca UBS să fie preluată de o altă instituție financiară, deși sursele citate precizează că nu există, deocamdată, negocieri active pentru vreo tranzacție.

Comparația cu alte piețe financiare arată de ce UBS consideră regulile elvețiene disproporționate. Băncile americane și cele mai multe instituții europene operează sub cerințe de capital semnificativ mai permisive pentru subsidiarele internaționale. Elveția, un stat cu o economie de câteva sute de miliarde de dolari, ar impune astfel unei bănci cu active de 1,7 trilioane de dolari reguli mai stricte decât centrele financiare rivale, Londra sau New York.

Directorul executiv al UBS a subliniat importanța pieței americane pentru strategia băncii. Potrivit Mediafax, el a precizat că aproape 40% dintre miliardarii lumii trăiesc în Statele Unite, astfel încât o prezență solidă acolo rămâne esențială pentru un administrator global de avere. Această declarație arată de ce varianta americană continuă să fie luată în serios, chiar dacă Ermotti insistă public că preferă să rămână la Zurich.

Autoritățile elvețiene resping ideea că banca ar putea pleca din motive pur financiare. Fosta președintă a țării, Karin Keller-Sutter, a declarat, potrivit relatărilor preluate de presa internațională, că o eventuală plecare ar costa UBS mai mult decât rămânerea în Elveția. Ea nu crede că banca va lua efectiv decizia de a se muta, pariind că discuțiile publice fac parte dintr-un joc de negociere cu parlamentarii.

Sondajele din Elveția arată că opinia publică susține în general măsurile mai stricte propuse de guvern, un argument politic greu de ignorat pentru parlamentarii care decid soarta legii. Dezbaterea rămâne deschisă, iar decizia camerei inferioare a Parlamentului, așteptată în această lună, va influența direct următorii pași ai celei mai mari bănci elvețiene.