România mai are de încasat 6,43 miliarde de euro din PNRR, cu decizia Comisiei Europene până la 20 noiembrie

România a încasat până acum 13,27 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, aproximativ două treimi din valoarea actuală a programului, potrivit unei note a Ministerului Finanțelor prezentate vineri în ședința de Guvern și citate de Economedia.ro. Suma include 8,95 miliarde de euro granturi și 4,32 miliarde de euro împrumuturi.

Mai sunt de încasat 6,43 miliarde de euro, legați de ultimele două cereri de plată din program, cererea numărul 5 și cererea numărul 6. Comisia Europeană analizează în prezent aceste solicitări și trebuie să dea un verdict până la 20 noiembrie 2026, potrivit HotNews.ro. Din acești bani, 2,08 miliarde de euro provin din cererea 5, aflată deja în evaluare, iar 4,35 miliarde de euro din cererea 6, ultima depusă în cadrul programului.

Ministerul Finanțelor a explicat că bugetul pe 2026 a fost construit pornind de la premisa că România va atrage integral finanțările programate pentru acest an. „Bugetul pe anul 2026 a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a finanţărilor PNRR programate pentru acest an, în corelare cu cheltuielile planificate pentru investiţii şi reforme”, se arată în comunicatul instituției, citat de mai multe publicații economice.

Instituția a subliniat că validarea de la Bruxelles are consecințe directe asupra execuției bugetare din acest an. „Prin urmare, încasarea sumelor din cererile de plată nr. 5 şi nr. 6 este determinantă pentru acoperirea cheltuielilor deja efectuate şi pentru respectarea ţintei de deficit”, a transmis Ministerul Finanțelor.

Mecanismul prin care granturile nevalidate ajung să majoreze deficitul

Investițiile și reformele din PNRR sunt finanțate întâi de la bugetul de stat, iar granturile aferente plăților sunt rambursate ulterior din sumele primite de la Comisia Europeană, pe baza cererilor validate. Pentru sumele rămase de încasat, reîntregirea bugetului depinde direct de validarea cererilor 5 și 6, potrivit notei ministerului.

Dacă unele ținte sau jaloane nu primesc undă verde de la Bruxelles, banii deja cheltuiți de statul român pentru proiectele respective nu mai pot fi recuperați din PNRR. „Plăţile pentru ţinte şi jaloane care nu vor fi validate de Comisia Europeană nu vor mai putea fi recuperate din PNRR şi vor trebui acoperite din bugetul naţional”, a precizat instituția, într-un comunicat transmis Agerpres.

Ministerul a avertizat că „orice sumă nevalidată din componenta de granturi va avea impact direct asupra deficitului”, pentru că aceste cheltuieli ar rămâne definitiv în sarcina bugetului național. Până la 30 septembrie 2026, veniturile bugetului de stat din granturile PNRR s-au ridicat la 22,27 miliarde de lei, în timp ce plățile pentru proiectele finanțate din granturi au ajuns la 27,19 miliarde de lei, arată datele ministerului.

Situația este diferită pentru componenta de împrumuturi, care nu reprezintă venituri bugetare, ci o sursă alternativă de finanțare a deficitului, mai ieftină decât împrumuturile luate direct de pe piețe. Plățile din această componentă, de 15,74 miliarde de lei până la 30 septembrie, se reflectă integral în deficit, indiferent de momentul în care sunt încasate efectiv tranșele de la Comisie, potrivit Profit.ro.

Reforma salarizării și decarbonizarea, principalele riscuri pentru banii rămași

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat recent la Palatul Victoria că peste 1,4 miliarde de euro din cererea 5 au primit deja o evaluare favorabilă din partea Comisiei Europene. În schimb, aproximativ 900 de milioane de euro din cererea 6 rămân în pericol, din cauza îndeplinirii doar parțiale a unor reforme asumate de România.

Problemele vizează în principal reforma salarizării unitare în sectorul public și măsurile de decarbonizare, două capitole pe care Comisia le consideră esențiale pentru respectarea angajamentelor din plan. Pîslaru a precizat că evaluarea cererii 6 ar urma să se încheie în jurul datei de 6 noiembrie, cu o decizie finală programată pentru 20 noiembrie și o eventuală plată efectivă în decembrie.

Alocarea totală a PNRR pentru România a fost redusă succesiv, de la 29,2 miliarde de euro la aprobarea inițială a planului, în 2021, la 20,1 miliarde de euro în prezent, din care 13,57 miliarde de euro reprezintă granturi și 6,54 miliarde de euro împrumuturi. Reducerea a vizat în special componenta de împrumut, pentru a se încadra în traiectoria de ajustare fiscală asumată de autorități, potrivit unui raport citat de agenția Agerpres.

Dacă estimările autorităților se confirmă, România ar urma să încaseze în total aproximativ 18,5 miliarde de euro din PNRR până la finalul implementării programului, adică peste 90% din valoarea actuală a planului. Sumele rămase blocate ar putea pune presiune suplimentară pe bugetul de anul viitor, într-un context în care deficitul bugetar a scăzut deja la 3,82% din PIB în primele nouă luni ale acestui an, față de 5,35% din PIB în perioada similară a anului trecut.

Guvernul va urmări îndeaproape decizia Comisiei Europene din luna noiembrie, aceasta fiind ultima evaluare majoră din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, program lansat în 2021 și care ajunge la final în 2026, după trei runde succesive de renegociere a alocărilor inițiale.