Deficitul bugetar coboară la 3,82% din PIB, dar ținta anuală rămâne la 6,2%

Deficitul bugetului general consolidat a scăzut la 3,82% din Produsul Intern Brut în primele nouă luni din 2026, față de 5,35% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor în ședința de Guvern de vineri, scrie CursDeGuvernare.ro. În cifre absolute, deficitul a fost de 78,52 miliarde de lei, cu mult sub cele 102,47 miliarde de lei înregistrate în aceeași perioadă a anului 2025.

Reducerea vine în condițiile în care actualul Guvern este unul interimar, demis în luna mai printr-o moțiune de cenzură. Cinci din cele nouă luni analizate s-au derulat fără un executiv cu mandat deplin, iar instituțiile publice au funcționat cu resurse limitate, fără o rectificare bugetară aprobată în acest an.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a legat reducerea deficitului de evoluția investițiilor publice, care au crescut cu peste 25 de miliarde de lei. „În primele nouă luni ale anului am redus deficitul bugetar cu 1,53 puncte procentuale față de anul trecut și, în același timp, am crescut investițiile publice cu peste 25 de miliarde de lei, până la aproape 108 miliarde de lei”, a declarat Nazare, citat de aceeași sursă. El a adăugat că disciplina bugetară și dezvoltarea economică nu se exclud reciproc.

Evoluția lunară arată o îmbunătățire constantă a execuției bugetare de-a lungul anului. Deficitul a fost de 2% din PIB după primele șase luni, a urcat apoi gradual, dar a rămas sub nivelul din 2025 la fiecare raportare. Ținta oficială de deficit pentru întregul an 2026 rămâne însă la 6,2% din PIB, iar Nazare a subliniat că România are „obligația de a continua consolidarea” și în anul următor, potrivit declarațiilor citate de presă.

De unde vin veniturile suplimentare la buget

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 522,07 miliarde de lei, în creștere cu 11,8% față de anul precedent. Ca pondere în economie, veniturile au urcat la 25,4% din PIB, de la 24,4% în 2025, o creștere de 1,03 puncte procentuale.

Ritmul veniturilor a fost dublu față de cel al cheltuielilor, care au crescut nominal cu doar 5,5%, la 600,59 miliarde de lei. Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 47,27 miliarde de lei, cu 7,8% mai mult decât anul trecut, iar contribuțiile de asigurări au urcat la 165,40 miliarde de lei, o creștere de 6,8%.

Cea mai mare majorare procentuală vine din TVA. Încasările nete au ajuns la 18,27 miliarde de lei, cu 24,8% peste nivelul din 2025, pe fondul modificării cotelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025. Veniturile din impozitul pe profit au crescut cu 8,7%, la 30,13 miliarde de lei, iar cele din impozite și taxe pe proprietate au urcat cu 29,9%, la 11,80 miliarde de lei. În schimb, veniturile nefiscale au scăzut cu 7,9%, până la 37,87 miliarde de lei.

Pe partea de cheltuieli, personalul bugetar a costat statul 122,14 miliarde de lei, cu 4,54 miliarde de lei mai puțin decât anul trecut. Ministerul Finanțelor leagă scăderea de reducerea unor sporuri și de măsurile de limitare a cheltuielilor salariale aplicate în perioada 2025-2026. Cheltuielile cu bunurile și serviciile au urcat însă cu 8,9%, la 77,34 miliarde de lei, din cauza unor plăți mai mari în sănătate.

Cea mai dureroasă linie de buget rămâne dobânda la datoria publică. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din 2025, adică 2,5% din PIB. Asistența socială a rămas aproape neschimbată, la 187,93 miliarde de lei.

Fondurile europene, motorul investițiilor publice

Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 107,77 miliarde de lei, față de 82,62 miliarde de lei în primele nouă luni din 2025. Peste 70,68% din aceste plăți au fost finanțate din fonduri externe nerambursabile — granturi PNRR și fonduri din cadrul financiar 2021-2027.

Până la 14 octombrie, ministerele și instituțiile publice centrale efectuaseră plăți de 76,57 miliarde de lei pentru proiecte europene și PNRR, adică 64,6% din creditele bugetare alocate pentru acest an. Gradul de realizare pentru PNRR a fost de 74,2%, iar pentru fondurile europene nerambursabile, de 54,6%.

România a încasat până acum 13,27 miliarde de euro din PNRR — 8,95 miliarde de euro sub formă de granturi și 4,32 miliarde de euro prin împrumuturi — potrivit datelor citate de Economedia.ro. Suma include cei 301,2 milioane de euro încasați la 9 octombrie pentru țintele îndeplinite. Rămân de încasat încă 6,43 miliarde de euro din Plan.

Ministerul Finanțelor avertizează că orice sumă nevalidată de Comisia Europeană din componenta de granturi ar avea „impact direct asupra deficitului”, pentru că acele venituri sunt deja incluse în construcția bugetară a anului. Dependența de calendarul de validare european explică, de altfel, de ce execuția bugetară variază sezonier în funcție de momentele în care sosesc tranșele europene.

Nazare a cerut o evaluare a investițiilor publice pe baza rezultatelor concrete, nu doar a sumelor contractate. „România nu mai poate măsura succesul investițiilor publice doar în miliarde de euro anunțate, contracte semnate sau jaloane bifate”, a spus ministrul, potrivit CursDeGuvernare.ro. El a adăugat că absorbția fondurilor europene nu trebuie confundată cu dezvoltarea reală, nici îndeplinirea formală a jaloanelor cu reforma statului.

Ministrul a insistat și asupra responsabilității intergenerationale a datoriei publice. „Nu putem continua să angajăm cheltuieli astăzi și să lăsăm nota de plată guvernelor și generațiilor de mâine”, a afirmat Nazare, citat de aceeași sursă. Declarația vine într-un context politic tensionat, în care formarea unui nou guvern rămâne incertă, iar bugetul pentru 2027 urmează să fie negociat fără o majoritate parlamentară clară.