Legea salarizării: până la 4.811 angajați din Sănătate ar putea pierde bani la salariu

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) a publicat o analiză de impact a proiectului Legii salarizării, în varianta din 20 august 2026, asupra angajaților din sănătate, potrivit Economedia.ro.

Studiul a fost realizat de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” pe baza a 29.157 de simulări de calcul salarial, efectuate de angajați prin Comparatorul salariilor din sănătate. Datele acoperă 475 de unități sanitare din 41 de județe și din București.

Concluzia federației este că proiectul aduce creșteri salariale pentru marea majoritate a personalului, în toate scenariile analizate. Venitul net median ar urca de la 5.941 de lei la 7.778 de lei pe lună, dacă sporurile pentru condiții de muncă se acordă la nivelul maxim al intervalelor legale. Dacă unitățile sanitare aleg nivelul minim al acelorași intervale, venitul median ar ajunge la 7.219 de lei.

Proporția angajaților care ar înregistra o scădere de venit variază, în funcție de nivelul sporurilor acordate, între 0,81% și 2,66% din total. Raportat la cele 216.305 posturi ocupate din sistemul sanitar, procentele înseamnă între aproximativ 1.494 și 4.811 angajați care ar câștiga mai puțin după intrarea în vigoare a legii, în forma analizată.

„Majoritatea câștigă, însă o minoritate identificabilă rămâne expusă. Acum trebuie eliminată această coadă de pierdere”, se arată în comunicatul federației, citat de Economedia.ro.

De ce apar scăderile de venit la unii angajați

FSSR explică faptul că pierderile nu sunt distribuite uniform în sistem. Ele se concentrează pe anumite combinații de funcție, loc de muncă, tip de unitate sanitară și drepturi salariale care nu sunt preluate integral sau protejate în noua formă a legii.

Un exemplu citat de federație este cazul asistenților medicali. Pierderea lor ar fi cauzată de nepreluarea unui drept fix de 500 de lei brut în noul mecanism de calcul, nu de programul de lucru în ture. Dintre cele 488 de configurații unice de venit identificate în analiză, 71 înregistrează pierderi, cu o valoare mediană de 215 lei net și un maxim de 292,5 lei net.

Categoria a VI-a de spitale are cea mai mare rată estimată de pierdere, potrivit studiului: 11,8% dintre angajați la nivelul minim al sporului pentru condiții de muncă și 4,0% la nivelul maxim.

Federația a identificat cauza principală a acestor pierderi ca fiind de natură juridică, nu statistică. Este vorba despre eliminarea unor drepturi fixe aflate în prezent în plată, precum indemnizația de hrană și indemnizația lunară prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2023, abrogată expres prin proiectul de lege. Această componentă apare în 85% dintre situațiile de scădere identificate, potrivit analizei citate de Economedia.ro.

Propuneri de amendare transmise Parlamentului

Pe baza rezultatelor studiului, federația a transmis Parlamentului un set de zece propuneri de modificare a proiectului, redactate ca texte de amendament, fiecare cu efectul cuantificat pe baza datelor colectate.

Prima propunere vizează includerea expresă, în baza de calcul a diferenței salariale tranzitorii, a indemnizației de hrană și a indemnizației prevăzute de OUG 63/2023. Federația susține că o singură teză adăugată la articolul 33, alineatul 6, din proiect ar elimina majoritatea scăderilor de venit identificate.

O altă propunere se referă la stabilirea unui tarif orar diferențiat pentru gărzile la domiciliu, la cel puțin 50% din nivelul minim și 100% din nivelul maxim al salariului. Federația mai cere excluderea de la plafonul de 20% a părții din spor care corespunde nivelului minim al intervalelor legale, precum și o limită de 30% pentru unitățile din subordinea Ministerului Sănătății.

Analiza arată totodată că plafonul de 20% instituit prin lege face imposibilă acordarea sporurilor la nivelul maxim pentru întregul sistem. Estimarea calibrată pe execuția bugetară națională indică o depășire de 22,08% din suma salariilor de bază și a gărzilor față de acest plafon. Practic, susține federația, legea permite ceva ce norma bugetară interzice.

Garanția privind nivelul minim al sporurilor, prevăzută în proiect, expiră la 31 decembrie 2027, potrivit aceleiași analize. Studiul federației precizează și că proiectul elimină mecanismul de erodare instituit în 2018, prin care sporurile se calculau la salarii de bază înghețate, nu la cele aflate efectiv în plată. Consecința ar fi o creștere de 32% a tarifului orar pentru garda de urgență din zilele lucrătoare, deoarece se raportează la salariul de bază actual.