Zelenski cere din nou tranzit pentru cerealele ucrainene, după ce România a spus că a atins limita

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut din nou României, Poloniei, Slovaciei și Ungariei să permită tranzitul cerealelor ucrainene către alte piețe, pe fondul blocadei aproape totale impuse de atacurile rusești în Marea Neagră, potrivit spotmedia.ro. Solicitarea a fost confirmată de premierul ungar Peter Magyar, care a discutat vineri cu Zelenski la Bruxelles, în marja summitului european, și a oferit ulterior un interviu postului RTL.

Magyar a spus că Ungaria este de acord cu tranzitul, cu o condiție strictă: cerealele să nu rămână pe piața locală, ci doar să traverseze teritoriul ungar spre alte destinații. „Zelenski a cerut Poloniei, României, Slovaciei, Ungariei și tuturor țărilor vecine să permită tranzitul, așa cum au făcut în urmă cu trei sau patru ani, la începutul războiului”, a declarat Magyar, citat de hotnews.ro.

Potrivit premierului ungar, Zelenski i-a propus un mecanism concret: transportul porumbului ucrainean în trenuri sigilate către Europa Occidentală, fără a-l pune în vânzare pe piețele est-europene prin care tranzitează. Modelul ar urma soluția aplicată imediat după invazia rusă din februarie 2022, când statele vecine Ucrainei au deschis coridoare terestre de export pentru a compensa blocarea porturilor de la Marea Neagră.

De ce contează tranzitul cerealelor pentru economia românească

Cererea lui Zelenski vine într-un moment delicat pentru România. Ucraina a pierdut o treime din capacitatea de export prin porturile de la Marea Neagră, pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete și drone, notează Profit.ro. Aproximativ 90% din exporturile ucrainene de grâu, porumb și semințe de floarea-soarelui treceau în mod normal prin Marea Neagră, iar Ucraina se numără printre cei mai mari producători mondiali ai acestor produse.

Doar că România a transmis deja, cu puțin peste două săptămâni în urmă, că nu mai are loc pentru volume suplimentare. La 4 octombrie, Bucureștiul și Varșovia au anunțat că au atins limita capacității de a prelua cereale ucrainene prin rutele europene, scrie ziare.com, citând Politico. Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a fost tranșant: „Toată lumea știe că nu putem dubla numărul de trenuri, nu putem dubla capacitatea drumurilor, a căilor ferate și a porturilor”.

Argumentul folosit de oficialul român nu e doar logistic, ci direct legat de interesele fermierilor și exportatorilor autohtoni. Tánczos Barna a repetat, în mai multe declarații din această toamnă, formula devenită un fel de linie oficială a Bucureștiului: „Interesul pentru propriii noștri fermieri rămâne o prioritate”, potrivit europafm.ro.

Miza pentru companiile românești din agricultură și logistică e concretă. Volumele mari de cereale ucrainene care ajung deja prin România, combinate cu nivelul scăzut al Dunării, suprasolicită porturile și îngreunează vânzarea propriei recolte a fermierilor români. Portul Constanța, principala poartă de ieșire pentru cerealele din regiune, gestionează anual circa 94 de milioane de tone de cereale, semințe oleaginoase și produse conexe, iar presiunea suplimentară riscă să blocheze fluxurile pentru exportatorii locali chiar în sezonul lor de vârf.

Ce măsuri a luat deja Guvernul pentru exporturile de cereale românești

Guvernul a reacționat la această presiune încă din primele zile ale lunii octombrie. Ministrul Agriculturii și ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, s-au întâlnit cu reprezentanții fermierilor, ai companiilor feroviare și ai administrației Portului Constanța pentru a discuta blocajele din transportul cerealelor românești către port, conform promptmedia.ro.

Una dintre măsurile stabilite vizează reducerea perioadei de emitere a acceptelor portuare pentru descărcarea trenurilor, un detaliu tehnic care contează pentru operatorii de transport și pentru fermierii care așteaptă să-și livreze marfa. Ministerul Transporturilor urmează să introducă și reguli pentru o mai bună coordonare a operatorilor feroviari și rutieri, plus un mecanism de sancționare pentru cei care nu respectă procedurile.

Totuși, aceste măsuri administrative nu rezolvă problema de fond: capacitatea fizică a infrastructurii. România menține în continuare un sistem special de autorizare, astfel încât cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu poată fi puse pur și simplu în vânzare pe piața internă, o regulă concepută exact pentru a proteja prețurile obținute de fermierii români. Dacă cerealele ucrainene ar ajunge pe piața locală fără restricții, ar concura direct cu producția românească, într-un an în care fermierii se confruntă oricum cu o recoltă mare și cu prețuri sub presiune.

Miza pentru Kiev este, la rândul ei, mare. Ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vîsoțki, a avertizat că peste 30 de milioane de tone de cereale și oleaginoase riscă să nu ajungă pe piețele internaționale dacă blocajul porturilor continuă, scrie mediafax.ro. Potrivit unei evaluări a Institutului pentru Studiul Războiului, exporturile agricole ucrainene ar putea fi cu 54% mai mici decât estimările anterioare în sezonul 2026-2027, iar exporturile de grâu ar putea scădea cu 53%. Kievul a cerut Uniunii Europene inclusiv 1,1 miliarde de euro pentru a acoperi costurile suplimentare de transport generate de rutele terestre, mult mai scumpe decât cele maritime.

Rutele alternative prin Dunăre, cale ferată și transport rutier pot prelua, chiar la capacitate maximă, doar aproximativ jumătate din volumul lunar pe care îl gestionau porturile ucrainene de la Marea Neagră înainte de intensificarea atacurilor. Asta înseamnă că, oricât de mult și-ar extinde România și vecinii capacitatea de tranzit, o parte semnificativă din recolta ucraineană riscă să rămână nevândută, cu efecte asupra prețurilor regionale și asupra fermierilor din ambele țări.

Pentru companiile românești din domeniul transporturilor, portuar și agricol, situația creează o dilemă dublă: pe de o parte, tranzitul suplimentar ar putea aduce venituri pentru operatorii logistici și pentru Portul Constanța; pe de altă parte, suprasolicitarea infrastructurii riscă să întârzie exporturile proprii și să afecteze fermierii care depind de aceleași rute pentru a-și vinde recolta înaintea depozitării de iarnă.