Reuniunea anuală a Fondului Monetar Internațional și a Băncii Mondiale de la Bangkok a fost marcată sâmbătă de un gest colectiv de protest. Mai multe delegații au părăsit sala în momentul în care ministrul rus de Finanțe, Anton Siluanov, a început să vorbească în limba rusă în fața Comitetului Monetar și Financiar Internațional, potrivit hotnews.ro și economedia.ro, care citează agenția Reuters.
„Multe delegații au părăsit sala, inclusiv membri ai Uniunii Europene”, a declarat una dintre surse pentru Reuters. Un al doilea oficial prezent la reuniune a precizat că aproape 12 delegați au ieșit din sală chiar din primele momente ale discursului oficialului rus. Printre cei care au plecat s-au numărat delegați din Danemarca, Suedia, Finlanda, Norvegia, Lituania, Letonia și Estonia.
Gestul a fost confirmat ulterior de președintele Bundesbank, Joachim Nagel, care a precizat că aproape jumătate dintre delegații prezenți la reuniune au părăsit sala în timpul intervenției lui Siluanov. Episodul readuce în prim-plan o dilemă veche de aproape patru ani pentru instituțiile financiare internaționale: cum se gestionează prezența Rusiei la mesele de discuții globale, în timp ce războiul din Ucraina continuă.
Invazia Rusiei în Ucraina, începută în februarie 2022, a provocat de la bun început tensiuni profunde în cadrul Comitetului Monetar și Financiar Internațional. Acestea au împiedicat instituția să ajungă la declarații adoptate prin consens în anii care au urmat invaziei. Divergențele au reapărut cu putere la reuniunile din acest an, pe fondul unor noi tensiuni apărute între Statele Unite și Ucraina în privința negocierilor de pace.
Șeful băncii centrale a Ucrainei, Andriy Pyshnyi, a povestit pentru Reuters, într-un interviu acordat în marja reuniunilor de la Bangkok, că a fost surprins de amploarea gestului. El a spus că obișnuia să părăsească singur sala atunci când oficialii ruși luau cuvântul la evenimente internaționale, dar de această dată un număr mare de alți guvernatori de bănci centrale i s-au alăturat. „Am fost impresionat de numărul lor”, a declarat Pyshnyi, calificând momentul drept „unul profund și emoționant”, potrivit hotnews.ro.
De ce revine în discuție participarea Rusiei la reuniunile financiare globale
Prezența lui Siluanov la Bangkok nu a fost un episod izolat. Participarea sa a avut loc la puțin peste o lună după ce Statele Unite au găzduit, la Asheville, în Carolina de Nord, prima apariție în persoană a oficialului rus la o reuniune a G20 de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina. Pentru Siluanov, aceasta a fost deja a doua deplasare externă de nivel înalt de la declanșarea războiului.
Germania a avertizat joi, înaintea reuniunii FMI, împotriva eforturilor de reintegrare treptată a Rusiei pe scena internațională. Avertismentul berlinez a venit după ce Siluanov a participat deja la o reuniune a miniștrilor de Finanțe și guvernatorilor băncilor centrale din G20, organizată sub președinția americană a grupului.
Poziția Washingtonului diferă însă vizibil de cea a statelor europene. Subsecretarul Trezoreriei americane, Erin Browne, a declarat joi pentru Reuters că Statele Unite, care dețin în prezent conducerea rotativă a G20, susțin participarea Rusiei la întâlniri, în ciuda îngrijorărilor exprimate de europeni. „Credem că este foarte important ca, dacă vrei să rezolvi o criză, să existe un dialog deschis și o conversație deschisă”, a spus Browne, adăugând că „nu poți avea dialog și nu poți ajunge la soluționarea unui conflict dacă nimeni nu vorbește cu nimeni”.
Diplomații europeni văd lucrurile diferit. „Războiul din Ucraina este existențial pentru noi, în Europa. Nu putem normaliza relațiile cu Rusia”, a declarat un diplomat european citat de Reuters, explicând motivația statelor care au ales să părăsească sala în timpul discursului lui Siluanov.
Context: atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene, pe fondul tensiunilor diplomatice
Gestul de la Bangkok survine într-un moment dificil pentru Ucraina, la câteva ore distanță de un nou atac rusesc masiv asupra infrastructurii energetice a țării. Potrivit cursdeguvernare.ro, Rusia a lansat sâmbătă peste 320 de drone și rachete asupra rețelei energetice ucrainene, lăsând aproximativ un milion de oameni fără curent electric. Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Moscova încearcă să provoace o pană de curent la nivelul întregii țări, chiar înaintea sosirii iernii.
Tensiunile diplomatice se adaugă la cele militare. Zelenski a criticat, în cadrul unui summit al Uniunii Europene, acordul privind motorina încheiat de Donald Trump cu Rusia, în timp ce liderii europeni și-au reafirmat sprijinul pentru președintele ucrainean. Acest sprijin a venit după ce Trump a criticat din nou Ucraina, calificând atacurile acesteia asupra rafinăriilor rusești drept „o rușine”, potrivit economedia.ro.
Zelenski a salutat totuși perspectiva ca aliații europeni să preia un rol mai important în negocierile de pace, într-un moment în care Kievul se confruntă cu temeri legate de o posibilă reducere a schimbului de informații și a sprijinului militar american. Pe acest fundal de incertitudine privind angajamentul Washingtonului, gesturile simbolice ale europenilor la forurile financiare internaționale capătă o greutate suplimentară.
Episodul de la Bangkok nu este primul de acest fel din istoria recentă a relațiilor dintre Rusia și instituțiile financiare globale. Încă din aprilie 2022, la scurt timp după începerea invaziei, participanții la o reuniune a miniștrilor de Finanțe din G20 de la Washington au părăsit sala atunci când Siluanov a luat cuvântul printr-o legătură video. Gestul de atunci a fost inițiat de fosta secretară a Trezoreriei americane, Janet Yellen, și a fost urmat de omologi din Marea Britanie și Canada. Diferența față de situația actuală este, însă, profilul mai scăzut al participării americane la gestul de protest, într-un context în care Washingtonul susține acum deschis dialogul cu Moscova prin vocea reprezentanților Trezoreriei.
Diviziunea dintre abordarea americană, orientată spre dialog, și cea europeană, concentrată pe izolarea diplomatică a Rusiei, ar putea afecta în continuare capacitatea Comitetului Monetar și Financiar Internațional de a adopta poziții comune. Instituția nu a mai reușit să emită o declarație de consens încă de la începutul războiului, iar episodul de la Bangkok arată că divergențele rămân la fel de adânci la aproape patru ani de la invazie.



