Unul din cinci angajați români întreabă mai întâi inteligența artificială când nu știe cum să rezolve o sarcină

Angajații români folosesc tot mai des inteligența artificială ca prim ajutor la serviciu. Potrivit unui studiu MKOR, citat de Economedia.ro, 22% dintre respondenți apelează mai întâi la un asistent AI când întâmpină o dificultate profesională.

Urmează resursele interne ale organizației, menționate de 19% dintre angajați. Colegii de nivel similar, managerii direcți și căutarea pe internet sunt fiecare prima opțiune pentru câte 16% dintre respondenți. Doar 9% încearcă mai întâi să rezolve singuri problema, prin încercare și eroare.

Datele arată o schimbare clară de comportament. Inteligența artificială a devenit o sursă imediată de sprijin, disponibilă fără a întrerupe activitatea unui coleg. Angajații câștigă autonomie și viteză în găsirea soluțiilor.

Ce se schimbă în relațiile profesionale la locul de muncă

Pentru organizații, provocarea este alta. Tehnologia trebuie integrată în procesele de lucru fără a pierde colaborarea și verificarea informațiilor între colegi. AI-ul nu elimină automat aceste relații, dar schimbă momentul în care angajații aleg să le folosească.

Dacă întrebările simple sunt rezolvate direct cu ajutorul tehnologiei, interacțiunile dintre colegi se pot concentra pe situațiile complexe. Companiile trebuie însă să se asigure că angajații știu când e nevoie de verificare umană și când experiența unui coleg rămâne esențială.

Pentru cei care folosesc deja AI la job, utilitatea este în principal practică. Studiul arată că 39% îl folosesc pentru a reduce sarcinile repetitive și plictisitoare, iar tot 39% îl consideră un avantaj față de alți profesioniști din domeniu. Alți 31% spun că folosirea AI a devenit o necesitate, pentru a nu rămâne în urmă.

Nivelul mediu de îngrijorare privind impactul AI asupra propriului rol este de 4 pe o scală de la 1 la 7, potrivit cercetării. Totuși, 28% dintre angajați raportează un nivel ridicat de îngrijorare, cu scoruri de 6 sau 7.

Majoritatea respondenților nu se așteaptă totuși la schimbări majore ale propriului rol în următorii trei până la cinci ani. 32% consideră că munca lor nu va fi afectată deloc, iar 26% cred că AI va prelua doar sarcini minore. În schimb, 23% se așteaptă ca o parte importantă a atribuțiilor lor să se schimbe, iar 11% cred că rolul lor ar putea deveni rar sau ar putea dispărea complet.

Percepțiile diferă semnificativ în funcție de experiența directă cu tehnologia. Dintre angajații care folosesc deja AI, 38% se așteaptă ca activitatea lor să se schimbe moderat sau semnificativ. Procentul coboară la 21% în rândul celor care nu au folosit niciodată astfel de instrumente. Familiaritatea cu tehnologia pare să vină la pachet cu o conștientizare mai mare a schimbărilor posibile.

Formarea juniorilor, în pericol pe piața muncii

Una dintre cele mai sensibile întrebări ridicate de studiu privește formarea profesională a angajaților la început de carieră. Sarcinile de rutină reprezintă de obicei punctul de plecare pentru juniori. Prin executarea lor, aceștia învață procesele interne și înțeleg standardele de lucru ale unei companii.

Studiul arată că 36% dintre angajații care pot aprecia impactul AI asupra pieței muncii consideră că oportunitățile de angajare pentru persoanele cu cel mult doi ani de experiență vor scădea cel mai mult. Alți 30% cred că toate nivelurile profesionale vor fi afectate în mod egal, nu doar juniorii.

Printre respondenții cu cel puțin trei ani de experiență, 15% observă deja că firmele angajează mai puțini juniori și folosesc AI pentru sarcinile simple. Tot 15% spun însă că juniorii devin productivi mai repede cu ajutorul tehnologiei. Alți 13% observă că aceștia apelează mai rar la colegii seniori și preferă să întrebe direct asistentul AI.

Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR, atrage atenția asupra riscurilor pe termen lung ale reducerii posturilor de intrare în carieră.

„Tentația de a reduce aceste posturi pentru a economisi pe termen scurt este cât se poate de reală. Numai că juniorii de azi sunt seniorii de peste cinci ani”, afirmă Cimpoca.

Ea adaugă că renunțarea la această treaptă de intrare în profesie ar lăsa companiile fără oameni pregătiți să preia proiecte complexe pe termen lung. Decizia de a reduce posturile juniorilor ar trebui luată pe baza datelor din piață, nu doar din motive de economisire imediată, potrivit fondatoarei MKOR.

În privința competențelor necesare pe viitor, angajații pun accent atât pe lucrul cu tehnologia, cât și pe abilitățile care permit evaluarea rezultatelor acesteia. Gândirea critică și verificarea muncii realizate de AI sunt considerate cele mai valoroase competențe de 21% dintre respondenți.

Adaptabilitatea și învățarea continuă sunt menționate de 20% dintre angajați. Specializarea practică și abilitățile umane, precum empatia, negocierea și leadershipul, sunt indicate de câte 19%. Folosirea eficientă a instrumentelor AI este considerată cea mai valoroasă competență doar de 15% dintre respondenți, mai puțin decât competențele strict umane.

Rezultatele studiului MKOR sugerează că pregătirea pentru viitorul muncii nu se rezumă la deprinderea utilizării unor instrumente digitale. Companiile trebuie să regândească și modul în care transmit experiența profesională, mai ales către angajații aflați la început de drum, într-un moment în care răspunsurile rapide oferite de tehnologie nu garantează și înțelegerea proceselor din spatele lor.