Manole promite indexarea pensiilor și eliminarea CASS pentru mame, pe fondul unui deficit de 6,2% din PIB

Petre Florin Manole, propus de PSD pentru portofoliul Muncii în guvernul condus de Luca Niculescu, a anunțat sâmbătă patru priorități pe care spune că le va susține „ferm”: indexarea pensiilor, eliminarea CASS pentru veterani și pentru mame, protejarea puterii de cumpărare a salariaților și sprijin pentru persoanele cu dizabilități, potrivit digi24.ro.

„Românii au nevoie de schimbari pe care să le simtă în fiecare zi, în casele lor şi în bugetul familiei”, a scris Manole într-o postare pe Facebook, citată de sursa menționată. El a adăugat că familiile „care întâmpină cele mai mari dificultăţi NU vor mai fi cele care vor duce cea mai grea povară în redresarea fiscal-bugetară”.

Anunțul vine chiar înainte de audierile parlamentare ale miniștrilor propuși, programate luni și marți, și de votul de învestitură din Parlament, fixat pentru marți, 20 octombrie, de la ora 14:00. Pentru trecerea cabinetului sunt necesare cel puțin 233 de voturi, iar PNL și UDMR și-au anunțat deja susținerea.

Măsurile promise de Manole nu sunt noi. Eliminarea CASS pentru mame și veterani de război a fost propusă de PSD încă din primăvară, ca parte a unui „pachet de solidaritate” care viza și persoanele cu venit minim de incluziune. Potrivit calculelor prezentate atunci de ministru, impactul bugetar al întregului pachet se ridica la 3,39 miliarde de lei, pentru peste 5 milioane de beneficiari, inclusiv un sprijin pentru pensionari estimat la circa 2,3 miliarde de lei.

Măsura privind veteranii și mamele a fost calificată chiar de Manole drept simbolică. „Este vorba de o măsură de reparație morală, pentru că nu presupune vreun efort bugetar foarte mare”, a declarat ministrul în februarie, la Antena 3 CNN, într-o perioadă în care amendamentul fusese retras temporar din proiectul de buget, la inițiativa președintelui PSD, Sorin Grindeanu. Potrivit datelor citate atunci, peste 140.000 de beneficiari, în marea lor majoritate mame, urmau să fie scutiți de contribuția la sănătate.

Indexarea pensiilor, o promisiune cu factură incertă pentru buget

Dincolo de CASS, cea mai costisitoare promisiune rămâne indexarea pensiilor, blocată deja de doi ani consecutivi din cauza constrângerilor bugetare. Formula din Legea 360/2023, aplicată pe indicatorii definitivi ai Institutului Național de Statistică pentru 2025, ar duce la o indexare de aproximativ 7,3%, potrivit unei analize citate de monitorfiscal.ro. Alte scenarii vehiculate în spațiul public merg până la 12%, în funcție de indicatorii folosiți pentru calcul.

Costul pentru buget variază considerabil în funcție de procentul final ales. O indexare de 12% ar necesita aproximativ 12 miliarde de lei suplimentari anul viitor, potrivit unui calcul publicat de Newsweek România, pornind de la un buget de pensii de 158,7 miliarde de lei în 2026. Alte estimări citate de business24.ro indică un cost de 13 miliarde de lei pentru o creștere de 7%.

Manole însuși a evitat să stabilească o cifră fermă. Într-o intervenție la România TV, citată de dcnews.ro, ministrul desemnat a spus că indexarea se va face „cu cât de mult se va putea”, iar valoarea finală va depinde de discuțiile cu premierul desemnat Luca Niculescu și cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. „Avem o certitudine în ceea ce privește eliminarea CASS-ului la veterani și mame”, a precizat el, adăugând că despre CASS la pensii „nu am avut discuții” încă.

Miza bugetară nu e deloc marginală. România trebuie să reducă deficitul de la ținta de 6,2% din PIB din acest an la 5,1% în 2027, într-un context în care agenția de rating S&P a avertizat deja asupra riscului unei retrogradări. Cheltuielile cu pensiile, salariile bugetarilor și asistența socială depășesc deja 90% din veniturile fiscale ale statului, ceea ce face ca orice majorare suplimentară să fie, în termenii folosiți de fostul ministru interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, „extrem de sensibilă din punct de vedere bugetar”.

Ce înseamnă pentru companii promisiunile fiscale ale noului minister

Pentru mediul de afaceri, mizele nu țin doar de cât vor primi în plus pensionarii sau mamele scutite de CASS. Orice majorare a cheltuielilor sociale, într-un buget deja presat de ținta de deficit convenită cu Bruxelles-ul, tinde să se traducă fie în taxe suplimentare pentru companii, fie în amânarea altor investiții publice cu impact economic direct, de la infrastructură la digitalizare.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a confirmat că poate fi analizată o indexare „prudentă” a pensiilor de la 1 ianuarie 2027, fără să indice un procent, potrivit unei relatări citate de redactia.ro. Dragoș Pîslaru a argumentat, la rândul său, că statul ar fi de fapt principalul beneficiar al indexării, pentru că o parte din sumele plătite în plus pensionarilor și bugetarilor se întorc la buget sub formă de taxe pe consum.

Companiile urmăresc însă și un alt fir al discuției: eliminarea CASS pentru anumite categorii reduce colectarea la bugetul de asigurări sociale de sănătate, chiar dacă suma e, potrivit lui Manole, relativ mică. Orice gol de finanțare creat la acest capitol poate alimenta presiunea pentru majorarea altor contribuții sau taxe care afectează direct costul forței de muncă, într-o perioadă în care angajatorii se confruntă deja cu o fiscalitate a muncii printre cele mai ridicate din regiune.

Context suplimentar vine și din declarațiile publice ale altor politicieni privind execuția bugetară a ultimilor ani. Vicepreședinta PNL, Raluca Turcan, a scris sâmbătă pe Facebook că „acest guvern capturat de PSD este o rușine pentru România”, acuzând, printre altele, pierderea a 770 de milioane de euro din fonduri europene destinate legii salarizării, portofoliu aflat anterior tot în responsabilitatea lui Florin Manole, potrivit g4media.ro. Declarațiile ei nu au fost confirmate independent de surse guvernamentale, dar indică tensiunea politică din jurul priorităților fiscale ale noului guvern.

Deocamdată, procentul final de indexare a pensiilor și eventuala extindere a scutirilor de CASS rămân în negociere. Potrivit dcnews.ro, discuțiile pe cifre concrete urmează să aibă loc după ce Manole va avea confirmarea portofoliului, în cadrul ședințelor cu premierul desemnat și cu ministrul Finanțelor. Decizia finală va fi inclusă, cel mai probabil, în construcția bugetului pe 2027, care trebuie respecte ținta de deficit de 5,1% din PIB negociată cu Comisia Europeană.

Pentru antreprenori, calendarul contează la fel de mult ca și cifrele. Bugetul de stat pe 2027 urmează să fie construit în lunile noiembrie-decembrie, perioadă în care se va stabili procentul final al indexării pensiilor și eventualele compensări fiscale pentru susținerea măsurilor sociale promise. Felul în care guvernul Niculescu va echilibra aceste promisiuni cu angajamentele de reducere a deficitului va determina, în bună măsură, presiunea fiscală la care se vor confrunta firmele din România anul viitor.