BCE anunță inflație mai mare pe termen scurt, din cauza șocului energetic provocat de Iran

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat sâmbătă, la reuniunea anuală a Fondului Monetar Internațional de la Bangkok, că perspectivele arată o inflație mai ridicată în perioada următoare. Declarația a fost făcută în fața Comitetului Monetar și Financiar Internațional al FMI, potrivit agenției ANSA, citată de Economedia.ro.

„Perspectivele indică o inflație mai ridicată în viitor, mai ales pe termen scurt, având în vedere evoluțiile recente de pe piețele energiei”, a spus Lagarde, potrivit sursei citate. Capitala Thailandei găzduiește în această săptămână reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale, organizate acolo pentru prima dată din 1991.

Șefa BCE a precizat totuși că banca centrală nu are, deocamdată, dovezi că scumpirea energiei s-ar propaga semnificativ către celelalte prețuri sau către salarii, peste ceea ce era deja anticipat în prognozele oficiale. Aceste efecte, numite de economiști „efecte de runda a doua”, apar atunci când creșterea prețurilor la energie se transmite în restul economiei, alimentând majorări salariale și scumpiri suplimentare ale bunurilor și serviciilor.

Inflația din zona euro, împinsă de scumpirea energiei cu 18,8%

Lagarde a explicat că deciziile Consiliului guvernatorilor BCE se bazează pe trei criterii: evaluarea perspectivelor inflației și a riscurilor asociate, evoluția inflației de bază și forța cu care politica monetară ajunge efectiv în economie.

Inflația anuală din zona euro a urcat în septembrie la 3,8%, de la 3,2% în august, arată datele citate de Economedia.ro. Energia s-a scumpit cu 18,8% într-un an, fiind principalul motor al creșterii prețurilor de consum. În Italia, inflația a atins 4,1%, peste media zonei euro.

Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale energiei și alimentelor, a urcat la rândul ei la 2,5% în septembrie, de la 2,4% în luna anterioară, pe fondul scumpirii serviciilor. Instituția europeană estimează că inflația generală va rămâne mult peste ținta de 2% până în prima jumătate a anului 2027, urmând să revină spre acest nivel abia către finalul aceluiași an.

„Deși creșterea economică s-a dovedit rezistentă, condițiile de finanțare s-au înăsprit”, a declarat Christine Lagarde.

Potrivit președintei BCE, dobânzile pe termen lung au crescut semnificativ față de ultima reuniune a băncii centrale. Acest fenomen va încetini economia și va reduce transmiterea prețurilor energiei către restul economiei mai mult decât se estima în proiecțiile din septembrie.

BCE a majorat dobânzile de două ori în 2026

Banca Centrală Europeană a majorat dobânzile de referință de două ori în acest an, în iunie și în septembrie, primele creșteri după cele din 2023. Dobânda la facilitatea de depozit a ajuns astfel la 2,50%, cea pentru operațiunile principale de refinanțare la 2,65%, iar cea pentru facilitatea de creditare marginală la 2,90%.

Deciziile au venit pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, care a împins prețul petrolului peste pragul de 100 de dolari pe baril, potrivit datelor citate de presa economică. BCE a precizat, la ultima sa ședință din 10 septembrie, că nu poate anticipa traiectoria viitoare a dobânzilor, aceasta urmând să depindă de evoluția datelor economice de la o ședință la alta.

Lagarde a subliniat că șocul energetic provocat de războiul cu Iranul este „prea mare pentru a fi ignorat” de politica monetară a băncii centrale, dar a reiterat că un răspuns măsurat rămâne abordarea potrivită în acest moment. Ea a mai spus că piețele financiare și banca centrală au roluri distincte: „Piețele își fac treaba lor. Noi ne facem treaba noastră”, a răspuns Lagarde când a fost întrebată despre așteptările privind o nouă majorare a dobânzilor.

Prognozele interne ale BCE indică o inflație medie de 3% pentru întregul an 2026, urmată de o scădere la 2,5% în 2027 și la 2,1% în 2028. Inflația de bază este estimată la 2,5% în 2026, 2,6% în 2027 și 2,3% în 2028, nivele care arată o revenire mai lentă către ținta de 2% decât se anticipase anterior.

Următoarea decizie de politică monetară a Băncii Centrale Europene este programată pentru 29 octombrie. Eurostat urmează să publice pe 4 noiembrie estimarea rapidă a inflației din zona euro pentru luna octombrie, un indicator care va influența direct discuțiile din cadrul Consiliului guvernatorilor.

Randamentele obligațiunilor de stat au crescut puternic în ultimele săptămâni în mai multe economii mari, pe fondul îngrijorărilor legate de nivelul datoriilor publice și de persistența inflației. Franța, confruntată cu un nivel ridicat al datoriei publice, se numără printre țările cele mai afectate de aceste mișcări, care au împins în sus costurile de împrumut ale statului francez.